Curtea de Apel Alba Iulia a motivat sentinţa prin care judecătorul Cătălin Şerban, vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, după ce a primit 50.000 euro pentru două sentinţe date în dosarul de insolvenţă al Moldomin. Instanţa şi-a motivat pedeapsa prin faptul că „prin specificul activităţilor pe care trebuia să-l îndeplinească în mod normal, prin natura profesiei şi funcţiei deţinute în cadrul sistemului judiciar, prin pregătirea de specialitate juridică, prin diversitatea formelor de comunicare folosite (limbaj codificat, folosirea poziţiei de autoritate ), coroborat cu luarea unor măsuri de precauţie pentru a nu putea fi uşor depistate şi dovedite acţiunile, acesta demonstrează un grad sporit de pericol social, care trebuie analizat în raport de celelalte criterii de individualizare judiciară a pedepselor şi care trebuie să se reflecte proporţional în cuantumul pedepselor aplicate. De asemenea, activitatea infracţională generează inevitabil lipsa de încredere în autorităţile statului din perspectiva profesiei şi funcţiei inc. Şerban N. Cătălin de la data comiterii faptelor dar şi a soţiei acestuia, coinculpată în cauză, împrejurarea care nu poate fi omisă la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate.
De asemenea, instanţa a avut în vedere la alegerea cuantumului pedepselor şi atitudinea de nerecunoaştere nerecunoaştere a comiterii faptelor, manifestată constant de inculpat în cursul procesului în circumstanţele descrise în considerentele acestei hotărâri”.
În cazul soţiei acestuia, notarul Ramona Şerban, Curtea de Apel Alba Iulia a condamnat-o la trei ani de închisoare cu suspendare, ţinând cont de faptul că „pedepsei lipsa antecedentelor penale. Activitatea infracţională manifestată de inc. Şerban M. Ramona generează lipsa de încredere din perspectiva profesiei acesteia, aceea de notar public. De asemenea, instanţa a avut în vedere la alegerea cuantumului pedepsei şi atitudinea de nerecunoaştere a comiterii faptei, manifestată constant de inculpată în cursul procesului (…)pedeapsa fiind o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a persoanei cu privire la care se pronunţă hotărârea de condamnare. În aplicarea pedepsei, instanţa va urmări păstrarea unui echilibru, atât sub aspectul naturii acestora, cât şi al cuantumului şi modalităţii de executare”.
Tot de o atitudine nesinceră a considerat instanţa că a dat dovadă şi Marian Mihăilă, omul de încredere al lui Sorin Frunzăverde, cel care a făcut legătura între Iacob Chişărău şi Cătălin Şerban. Mihăilă şi-a schimbat declaraţia în faţa curţii, motivând faptul că „„declaraţia dată la urmărire penală(în faţa procurorului DNA; n.a) a fost influenţată de „starea specială creată de prezenţa sa în faţa unui procuror dar şi de informaţiile pe care le-a lecturat de pe site-ul PRESSALERT.ro, context în care a menţionat anumite împrejurări de pe acest site”. Vă reamintim că PRESSALERT.ro a dezvăluit, în premieră, implicarea lui Mihăilă în acest caz de corupţie. Instanţa a respins aceste susţineri pe motiv că reprezintă „încercări de eludare a modului în care s-au consumat faptele” şi a judecat în baza declaraţiei iniţiale a acestuia.
