Cu mai mulţi ani în urmă, pe faţada castelului Huniade care adăposteşte Muzeul Banatului au apărut mai multe fisuri, care s-au lărgit cu trecerea timpului, ducând la o degradare lentă a clădirii. În urma unei expertize a acesteia realizată la sfârşitul anilor ’90 s-a descoperit că edificiul se află într-o situaţie deosebit de critică, mai ales în colţul dinspre nord-vest, unde pilonii de stejar folosiţi pentru fundaţia castelului, care s-au conservat secole de-a rândul într-un mediu umed, s-au uscat şi au putrezit în urma diverselor lucrări din zonă care au dus la coborârea pânzei freatice, astfel încât sub ziduri a rămas un mare gol. Pe celelalte laturi ale castelului fundaţia din grinzi de stejar a rezistat în mediu umed, aşa cum s-a putut constata în urma sondajelor făcute, nefiind necesare lucrări de consolidare atât de complexe ca cele ale aripii de pe faţada nord-vestică. Documentaţia întocmită recomanda consolidarea de urgenţă a clădirii dar au mai trecvut câţiva ani până când muzeul a obţinut finanţare pentru începerea lucrărilor.
Cu finanţare de la CJT şi Ministerul Culturii, în 2006 au început lucrările de intervenţie în aripa cea mai deteriorată a castelului dar în scurtă vreme acestea s-au blocat din cauza unor erori de proiectare care ar fi afectat stâlpii din interiorul clădirii. S-a constatat, de asemenea, că injectările făcute până la o adâncime de cinci metri nu erau suficiente deoarece la nivelul respectiv terenul e mlăştinos şi ele trebuiau extinse încă vreo trei-patru metri, până la stratul de argilă. Expirarea proiectului, a fondurilor alocate şi neînţelegeri apărute cu firma executantă au dus şi ele la tergiversarea lucrărilor. „În momentul de faţă lucrările de consolidare de la parter în colţul în care se află cunoscuta sală de marmură sunt aproape gata, se lucrează acum la faţadă şi la cele două etaje” spune directorul muzeului, Dan Ciobotaru. „După cum s-au calculat termenele şi dacă finanţarea continuă, anul acesta ar putea fi finalizată consolidarea”.
Concomitent cu terminarea lucrărilor de consolidare ar trebui să înceapă în acest an şi cele de restaurare integrală a clădirii – unele modificări ale spaţiilor interioare şi lucrări de finisaje – care se doresc a fi realizate printr-un proiect finanţat din fonduri europene în valoare de nouă milioane euro, câştigat deja de CJT. „La începutul verii va fi organizată licitaţia pentru execuţie, lucrările trebuie să înceapă neapărat în acest an, altfel se pierd banii.
Nimeni nu doreşte acest lucru, mai ales că Timişoara aspiră să fie desemnată capitală culturală europeană” crede Dan Ciobotaru, adăugând că aceste lucrări, o dată începute, ar putea fi finalizate în doi ani.
O ultimă etapă ar fi regândirea spaţiului expoziţional şi stabilirea unei tematici care să reflecte într-adevăr istoria Banatului, astfel încât muzeul să nu mai fie „un compendiu al istoriei României”, după modelul impus de autorităţile comuniste, care a fost multiplicat la toate muzeele din ţară. „S-au golit trei aripi ale muzeului prin mutarea depozitelor în alte clădiri, sunt sălile în care s-a aflat expoziţia de bază a perioadei comuniste, şi aceste spaţii rămase disponibile vor dobândi alte destinaţii” începe să dezvăluie câte ceva directorul muzeului despre viitoarea organizare a acestuia. Tematica expoziţiilor va fi elaborată de muzeografi dar va fi cooptată o firmă de design pentru găsirea celor mei bune soluţii de punere în valoare a exponatelor. „Va exista o expoziţie permanentă, care va valorifica cele mai valoroase piese din colecţia muzeului, completată cu mai multe cabinete – de cartografie, numismatică, tezaur sau cele de curiozităţi precum numeroasele piese din Cipru sau cele aduse din Egipt. Se doreşte, de asemenea, evidenţierea unor structuri care s-au păstrat din castelul medieval, cum ar fi sala cavalerilor sau bastioanele aflate în spatele castelului prin redarea unei înfăţişări care să fie cât mai apropiată de cea iniţială sau amenajarea unei camere de tortură în turnul castelului, asemănătoare celei care a fost des folosită în epoca medievală. Anul acesta se vor termina şi săpăturile din curtea clădirii, care au scos la iveală zidurile de incintă ale castelului construit de Carol Robert de Anjou, urmând ca o parte din vechile structuri, mai sugestive, să fie lăsate la vedere”. Expoziţia permanentă va cuprinde şi numeroase descoperiri de dată recentă – multe din perioada otomană, prea puţin cunoscută publicului larg – niciodată expuse, care au fost scoase la lumină în urma săpăturilor de descărcare arheologică făcute cu prilejul diverselor lucrări din oraş, în timp ce epoci mai sărace în descoperiri, precum cea dacică, vor avea o pondere mai mică în spaţiul expoziţional.
Va fi regândită, de asemenea, secţia de ştiinţe naturale, prin expunerea valoroasei colecţii ornitologice pe care o deţine muzeul şi a unor secţiuni care să evidenţieze mediul natural din Banat şi monumente ale naturii din această provincie. Cele două încăperi cunoscute sub numele de „sala cavalerilor”, care păstrează caracteristicile medievale, vor fi amenajate în aşa fel încât să scoată în relief elementele arhitecturale şi vor fi destinate unor expoziţii temporare sau pentru organizarea unor evenimente mai deosebite, legate mai ales de această epocă, aşa cum sala barocă de la muzeul de artă găzduieşte diverse manifestări care amintesc de perioada habsburgică. Muzeografii intenţionează să pună mai mult în valoare şi alte exponate care dau unicitate muzeului bănăţean, precum sanctuarul de la Parţa şi alte piese-unicat descoperite în aşezările neolitice bănăţene sau a bibliotecii muzeului şi a unor cărţi vechi de mare valoare aflate în patrimoniul acesteia. Dan Ciobotaru crede că, dacă vor exista fonduri şi totul va decurge conform planurilor actuale, în 2016 porţile castelului Huniade şi ale unui muzeu cu adevărat al Banatului se vor redeschide pentru vizitatori.
