Povestea pirotehnistului Potârniche, care dezamorsează bombe din plăcere

Povestea pirotehnistului Potârniche, care dezamorsează bombe din plăcere

1
DISTRIBUIȚI

pirotehnist

Pompierul militar Florin Potârnichie dă nas în nas cu bombele de câteva ori pe lună. O simplă mişcare făcută în grabă ar însemna pentru pompierul pirotehnist şi cei trei colegi ai lui condamnarea la moarte. Este conştient că viaţa îi este pusă în pericul la orice acţiune la care este solicitat, dar spune că dezamorsează bombe din plăcere. De şapte ani, pirotehnistul timişorean se dedică unei meserii riscante, dezamorsează bombe, grenade şi proiectile vechi neexplodate din primul şi al doilea război mondial pe care locuitorii din judeţul Timiş le găsesc întâmplător pe câmp sau chiar sub acoperişul casei.

Bărbatul are 43 de ani şi se poate lăuda că este unul dintre cei mai vechi pirotehnişti din judeţ. Florin Potarnichie ne povesteşte că încă din tinereţe şi-a dorit să salveze vieţi omeneşti, de aceea la vârsta de 20 de ani s-a angajat ca subofiţer în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din Timiş. După ce a lucrat timp de 13 ani ca şofer pe maşina de intervenţie, au urmat alţi patru ani în care s-a dedicat meseriei de paramedic pe ambulanţă şi a lucrat la Descarcerare. „Am ales să devin pirotehnist din plăcere, nu din curiozitate, din dorinţa de a învăţa ceva nou şi am considerat că sunt compatibil”, descrie în câteva cuvinte pirotehnistul meseria pe care o are.

„Dezamorsăm cea mai periculoasă muniţie din ţară”

Florin Potârnichie îşi riscă viaţa de zeci de ori pe an ca să dezamorseze muniţia veche care este descoperită întâmplător. În cei şapte ani de activitate, pirotehnistului timişorean nu i s-a întâmplat să explodeze nici măcar un cartuş, şi asta pentru că fiecare intervenţie este executată cu multă atenţie. Bărbatul ne povesteşte că doar în acest an a fost solicitat să intervină ca să dezamorseze muniţii în 46 de locuri, adică aproape 400 de proiectile, cartuşe şi grenade.


Majoritatea acestora se găsesc primăvara sau toamna, mai ales la sate, când oamenii ară pământul sau sapă ca să introducă conducte de apă sau pentru canalizare. Totuşi, muniţie din primul şi al doilea război mondial a fost descoperită şi prin tencuiala sau acoperişul caselor, pe care oamenii au ascuns-o de frică. Doar în primăvara acestui an au fost descoperite 140 de cartuşe de pistol mitralieră, nedetonate, în podul Liceului „Nikolaus Lenau” din Timişoara.

Pirotehnistul ne explică, însă, că cel mai greu de dezamorsat sunt bombele de aruncător şi grenadele defensive, muniţii care, de altfel, sunt descoperite cel mai frecvent în judeţul nostru. „Dezamorsăm cea mai periculoasă muniţie din ţară. De exemplu, dacă ar exploda o bombă de aruncător, efectul s-ar simţi pe o distanţă de 600 de metri, iar o grenadă defensivă ar provoca pagube pe o distanţă de 200 de metri. De aceea, toate intervenţiile pe care le facem trebuie să le executăm ca şi cum ar fi prima intervenţie, nu trebuie să intervină rutina”, povesteşte Florin Potârnichie. Pompierul militar şi cei trei colegi ai lui pirotehnişti sunt singurii care pot să intervină la locul în care s-a descoperit muniţie neexplodată. Pirotehnistul spune că nicio acţiune nu se face în grabă, iar ca să fie mai în siguranţă nu intervin la temperaturi sub 20 de grade Celsius şi mai mari de 35 de grade sau noaptea.

Două bombe de aviaţie nemţeşti de sute de kilograme, descoperite în râurile din Timiş

Cel mai greu de dezamorsat sunt bombele de aruncător şi grenadele defensive, însă, bărbatul recunoaşte că este greu să dezamorsezi chiar şi un banal cartuş pentru că „noi nu trebuie să uităm că muniţia a fost construită de oameni pentru a distruge vieţi omeneşti, iar o mânuire greşit, chiar şi a unui cartuş poate să producă răni grave. Trebuie să te comporţi mai rău ca şi cu un bibelou de cristal sau cu un copil mic”. Pirotehnistul îşi aminteşte că cel mai mult i-a luat două zile ca să dezamorseze un mic depozit de muniţie descoperit în urma curăţării unui canal, iar cele mai mari muniţii descoperite au fost două bombe de aviaţie nemţeşti, de 150, respectiv 200 de kilograme, în râul Timiş şi într-o baltă la Săcălaz. În cazul în care ar fi explodat, efectul s-ar fi simţit pe o rază de un kilometru. Toate muniţiile descoperite sunt detonate. „Este o meserie pe care o fac în folosul oamenilor, sunt plătit de către oameni, de către comunitate şi o fac doar spre binele lor şi sunt mândru de asta”, îşi încheie povestea Florin Potârnichie.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.