Premieră în România: Stăvilarul din Evul Mediu descoperit în Piaţa 700, pe șantierul City Business Center, va fi expus public. Vezi soluția propusă de experți UPDATE De ce acuză pedeliștii autoritățile de „viol”

Avizul favorabil pentru conservarea şi expunerea vestigiilor descoperite cu ocazia lucrărilor la fundaţia celei de-a cincea clădiri de birouri din cadrul ansamblului City Business Centre a fost aprobat.  Toate comisiile de experţi din cadrul Ministerului Culturii au optat pentru scoaterea la suprafaţă a stăvilarului vechi de sute de ani, conservarea acestuia şi expunerea sa în piaţeta publică care se va forma în fata complexului de birouri. Soluția de valorificare a vestigiilor și integrarea lor într-un proiect arhitectural nou, ce va crea un fragment muzeal în aer liber, este unică în România, aliniindu-se practicilor internaționale în situații similare.

Săpăturile pentru fundaţia celei de-a cincea clădiri din cadrul City Business Centre au scos la iveală  un stăvilar folosit în cadrul sistemului de apărare din jurul bastionului construit în secolul al XVIII-lea de către administraţia habsburgică. Stăvilarul, construit din cărămidă, dale de piatră şi pavat cu lemn. Acesta avea rolul de evacuare a apei din şanţul de apărare a cetăţii. ”Arhitecţii şi proiectanţii complexului de birouri împreună cu arheologii şi experţii Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu au înaintat Ministerului Culturii trei propuneri pentru punerea în valoarea a vestigiilor descoperite. Atât Comisia Naţională de Arheologie, cât şi Comisia Naţională de Monumente au optat pentru cea mai complexă dintre propunerile înaintate: păstrarea unei bune părţi din stăvilar în cadrul amplasamentului City Business Centre, scoaterea acesteia din stratul de apă freatică, conservarea, respectiv expunerea sa în faţa publicului timişorean în viitoarea piaţetă publică ce se va forma în faţa complexului de birouri.

 

Deşi dificilă din punct de vedere tehnic, presupunând demontarea stăvilarului, aplicarea unor varii proceduri de conservare a materialelor componente şi apoi remontarea acestuia, soluţia are avantajul de a transforma spaţiul public exterior într-un fragment muzeal în aer liber.

Suntem bucurosi ca putem reda publicului o parte a istoriei orasului nostru. Soluţia susţinută de arhitecţii noştri, de arheologi, de alţi experţi în domeniul monumentelor istorice, a fost cea avizată de toate comisiile abilitate. Dar cel mai important lucru este că stăvilarul nu va rămâne în apa freatică, evitându-se astfel distrugerea lui definitivă. Timişoara se aliniază tendinţelor europene în ceea ce priveşte protecţia şi valorizarea patrimoniului prin adoptarea unei soluţii coerente de conservare şi punere în valoare”, a declarat Ovidiu Şandor, dezvoltatorul City Business Centre Timişoara.

Așa cum PRESSALERT.ro scria zilele trecute, ModaTim Business Facility a iniţiat deja demersurile de contactare a firmelor autorizate de către Ministerul Culturii în vederea pregătirii etapelor următoare, astfel încât stăvilarul să poată fi ridicat din apa freatică într-un timp cât mai scurt. Reprezentanții companiei arată că lucrările vor fi realizate sub directa supraveghere a arheologilor de la Muzeul Banatului.

UPDATE Consilierul local al PDL Simion Moşiu a declarat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, la care l-a invitat și pe arhitectul Valentin Luca, faptul că mutarea ecluzei este „un proiect început prost şi care se pare că se termină şi mai prost. Asistăm la o tentativă de viol şi acum un viol legalizat al trecutului şi istoriei oraşului nostru”. Moşiu face referire la situl arheologic din Piaţa 700, la bucata din zidul cetăţii Timişoarei, care a rămas neatinsă. „Ceea ce nu au reuşit să facă duşmanii am reuşit să facem noi, cetăţenii acestui oraş. (…) Degeaba acuzăm clanurile, or fi făcut şi ele câte ceva, dar nu am auzit să fi distrus vreun monument istoric în totalitate. Ceea ce nu au făcut ţiganii, fac românii cu ajutorul executivului de la primărie şi terminând cu avizul unui ministru (n.r. – Daniel Barbu ministrul Culturii) care de iubit ce este de propriii concetăţeni este plătit de bodyguarzi din banii noştri. Investitorii din Africa de Sud ne consideră o coloană”, a conchis Moşiu. „Suntem în faţa unei catastrofe urbane, o greşeală pentru care copiii şi nepoţii noştri nu ne vor uita. Timişoara este primul oraş după 89 în care un monument este translatat şi mutat după blocuri. Cum este posbil ca un monument unic în Europa să fie tăiat pe bucăţi şi doar două elemente din ansamblul care conţine 12 elemente vor fi conservate?” La unison, Moşiu şi Luca au propus ca municipalitatea să facă un schimb de terenuri pentru ca ecluza să fie salvată. Apelând la exemplul mutării Acvariului unde primăria a dat trei terenuri de un milion de euro, Moşiu spune că muncipalitatea ar trebui să dea la schimb 500 de metri de teren pentru ca monumentul să nu fie distrus.