Astăzi este ziua națională a Serbiei. Ce planuri pentru granița cu România...

Astăzi este ziua națională a Serbiei. Ce planuri pentru granița cu România anunță consulul țării vecine

1
DISTRIBUIȚI

Ziua Serbiei (10) consul

Consulatul General al Republicii Serbia la Timişoara a sărbătorit, aseară, Ziua Naţională a Republicii Serbia, printr-o recepţie oferită la restaurantul „Lloyd”, la care au fost invitate oficialităţile judeţului şi oraşului, parlamentari, reprezentanţi ai unor instituţii şi ai Uniunii Sârbilor şi nu în ultimul rând un vechi prieten al Timişoarei, Mirko Atanacković, consul al R.S.F. Iugoslavia la Timişoara în perioada evenimentelor sângeroase din decembrie 1989.

Excelenţa Sa domnul Lazar Manojlovic (foto stânga), actualul consul general al Serbiei la Timişoara, a vorbit despre semnificaţia zilei de 15 februarie, care se sărbătoreşte în amintirea anului 1804 când, la Oraşaţ, a început lupta de eliberare de sub stăpânirea otomană sub conducerea lui Djordje Petrovici, supranumit Karadjordje (Karađorđe), care a dus la înfiinţarea, în 1815, a Principatului Sârb, cu o largă autonomie faţă de Imperiul Otoman, acesta fiind considerat precursorul Serbiei moderne. Procesul de modernizare a societăţii şi de constituire a unui stat naţional a fost marcată de un alt eveniment important la 15 februarie 1835, când Adunarea din Kragujevac a promulgat prima constituţie a Principatului Sârb, întocmită de diplomatul Dimitrie Davidović.

Încă trei vămi deschise permanent

Consulul general al Republicii Serbia la Timişoara dă asigurări că în prezent ţara sa este decisă să dezvolte relaţiile cu România în diferite domenii, consulatul de la Timişoara fiind preocupat mai ales de relaţiile culturale, de cele din domeniul învăţământului sau de cooperare transfrontalieră din euroregiunea DKMT, de problemele minorităţilor din zona de frontieră şi din vestul României.

Consulatul acordă o deosebită importanţă deschiderii unor noi puncte de frontieră permanente între cele două ţări. După cum a declarat Lazar Manojlovic pentru Pressalert.ro, se preconizează ca până la sfârşitul acestui an, punctele de frontieră Foeni-Jasa Tomic şi Valcani-Vrbica să fie deschise permanent, urmând ca într-un viitor apropiat să beneficieze de acelaşi statut şi punctul de frontieră Lunga-Nakovo.


În prezent, aceste trei puncte sunt deschise doar temporar, în funcţie de solicitările uneia din cele două ţări. Preşedintele CJT, Titu Bojin, a adăugat că lucrările la infrastructură nu ar fi prea costisitoare, mai complicată fiind angajarea personalului necesar funcţionării celor trei vămi.

Istorie zbuciumată

Actualul teritoriu al Serbiei a fost locuit în antichitate de triburi ilire, apoi a devenit provincie romană, iar câteva secole mai târziu posesiune bizantină. Triburile slave stabilite aici în secolele VI-VII au întemeiat primele formaţiuni statale şi s-au creştinat iar în secolul al XII-lea, Stefan Nemanja a pus bazele statului sârb, devenit hegemon în Peninsula Balcanică în timpul domniei lui Stefan Dusan.

În secolul al XV-lea, Serbia a devenit o provincie a Imperiului Otoman şi şi-a recâştigat deplina independenţă în 1878, după Congresul de la Berlin. Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo a fost pretextul care a dus la izbucnirea primului război mondial, iar la sfârşitul acestuia s-a proclamat Regatul Sârbo-Croato-Sloven, care a inclus mai multe provincii din vestul Peninsulei Balcanice.

După cel de-al doilea război mondial s-a proclamat Republica Populară Federativă Iugoslavia (ulterior R.S.F.I.) alcătuit din şase republici, Serbia constituind cea mai importantă provincie istorică. Tendinţele de autonomie ale republicilor apărute la sfârşitul secolului trecut au declanşat un război civil sângeros iar în 1992 s-a proclamat o nouă uniune statală, care cuprindea Republica Serbia cu regiunile Voivodina şi Kosovo şi Republica Muntenegru. În urma unui referendum, Muntenegru a ieşit din uniune în 2006 iar Kosovo şi Metohija au dobândit statut de provincii autonome.

Familii regale înrudite

Anii interbelici au marcat o apropiere între România şi Serbia, când ambele state au făcut parte din Mica Înţelegere şi Înţelegerea Balcanică. Alianţele bilaterale care au dus la constituirea acestor tratate regionale au fost întărite şi de legăturile dinastice, după ce sora regelui Carol al II-lea, principesa Maria, s-a căsătorit cu regele Alexandru I al Serbiei.

După cel de-al doilea război mondial, la sfârşitul anului 1947, a fost semnat un tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi o delegaţie guvernamentală condusă de Iosip Broz Tito. Acesta fusese încheiat pentru 20 de ani, dar în urma divergenţelor apărute între Moscova şi Belgrad, acuzat de Stalin că acţiona fără să consulte U.R.S.S., tratatul de prietenie a fost denunţat de guvernul român. Destinderea relaţiilor cu Iugoslavia s-a petrecut treptat, în anii care au urmat morţii lui Stalin, iar o deplină normalizare a avut loc în 1956, când, în urma unei noi vizite făcute de Tito la Bucureşti, s-a stabilit o colaborare în mai multe domenii.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.