Culoare, dramatism, viață. Astfel am putea descrie arta Fikl în doar trei cuvinte. Însă, este nevoie de mult mai mult pentru a pătrunde sensul picturilor care au făcut înconjurul lumii și care l-au așezat pe artistul timișorean Gheorghe Fikl în galeria celor mai importanți pictori contemporani. Arta sa o găsești pe simezele unora dintre cele mai mari expoziții de artă mondiale, în colecțiile unor personalități importante și, recent, în colecția privată a Prințului Charles al Casei Regale din Marea Britanie. Această ultimă reușită este nu doar o confirmare a valorii artistice a pictorului din Timișoara, ci și oportunitate de netăgăduit pentru cariera sa viitoare.
Grandoare și sublim
Gheorghe Fikl s-a născut în Timișoara, iar familia sa nu a fost niciodată străină de artă. Străbunicul său și-a desăvârșit educația în școlile vieneze din imperiul habsburgic și a fost un pasionat de artă, iar bunicul a fost și el un pictor talentat, în urma căruia au rămas câteva picturi în ulei reușite. Apogeul și confirmarea talentului artistic al familiei Fikl se regăsesc, însă, din plin în vasta operă a lui Gheorghe, un melanj între grandoarea și sublimul arhitectural de odinioară. Picturi precum Palace Hall, Altar sau Shrine, ne reamintesc de originile habsburgice ale pictorului, prin decorurile impresionante ale unor biserici catolice sau palate imperiale. “Un artist poate spune foarte puține despre opera sa, în cuvinte. Pentru un artist vorbesc picturile. Ele sunt în dialog vizual cu cel care le privește. Atunci când pictezi, creezi un spațiu psihologic extrasenzorial care îi oferă celui care observă o multitudine de posibilități”, povestește Fikl.
Artă declarativă, nu decorativă
Tablourile lui Gheorghe Fikl au șocat, au iscat rumoare, controversă și admirație, însă niciodată indiferență. În centrul unora dintre creațiile sale a stat sacrificiul, simbolizat sub forma, spre exemplu, unor hălci de carne, deasupra unui altar unde o suită de preoți oficiază euharistia. Deși plasată în spații atemporale, cu decoruri somptuoase, tema picturilor sale este atât de bine înrădăcinată în contemporan, încât reputatul critic de artă, Chen Tamir, spunea despre pictura timișoreanului, cu ocazia expoziției Fikl la New York, că “figura centrală este luminată dramatic, de o singură sursă de lumină venită de sus, făcând parcă legătura cu o producţie teatrală. Lucrările sale par într-adevăr extrase direct din teatru, sugerând o dramă complexă ce se dezvăluie în fiecare pictură. Ele pot fi asemuite unor opere funeste, redate prin intermediul picturii. Paleta predominant roşie şi neagră a lui Fikl fixează tonul dramelor entuziaste care sigur sălăşluiesc în mintea sa”. Românii preferă, însă, arta decorativă. Din păcate, nu puțini sunt cei care aleg un anumit tablou, doar pentru că “se potrivește cu covorul sau cu canapeaua”.
Fikl nu face rabat de la idealul și manifestul său artistic și spune că arta nu este complimentară sau decorativă, ci declarativă, vorbind și existând prin sine însuși. “Este adevărat că o parte a publicului nu înțelege misiunea artistului și a artei pe care o creează acesta, însă acest aspect nu trebuie să afecteze în nici un fel opera în sine. Ea există independent de dorința și voința celorlalți. Un act artistic este o viziune pur personală, care este sau nu gustată de public. Asta nu înseamnă că publicul este desconsiderat, ci, din contră, el este cel care oferă reacția, cel cu care artistul de află într-o relație de respect și echilibru constant. Îmi amintesc de o declarație a lui Picasso, care spunea <<Cine reflectă mai bine chipul omului: fotograful, oglinda sau pictorul?>>. Așa este și arta. Nu decorativă, nu accesorizată, ci declarativă și chiar descriptivă, într-un sens tainic care poate fi descifrat de fiecare în parte în felul său unic”, explică Fikl.
Pictura Fikl, în colecția prințului Charles
Picturile sale au ajuns pe simezele unora dintre cele mai mari galerii din lume, cum ar fi Galeria Schortgen din Luxemburg sau Slag din New York.
Astfel a ajuns și Timișoara pe buzele colecționarilor de artă și a celor interesați de pictura contemporană românească. Cea mai mare surpriză a fost, însă, când a fost contactat de Col. Michael Carrington, un prieten apropiat al Prințului Charles al Marii Britanii. Acesta i-a transmis că prințul de Wales este interesat de picturile sale, după ce le-a văzut într-un album. “Arhiducele Andreas von Habsburg-Lothringen mi-a descoperit lucrările într-o galerie și i-au plăcut foarte mult. A intrat în posesia unui album pe care i l-a prezentat Prințului Charles, care a dorit să vadă câteva dintre ele, anul trecut. Astfel, Col. Michael Carrington, care este în relații strânse cu alteța sa regală, m-a invitat să fac o expoziție la Archita, în județul Maramureș, unde prințul vine de obicei. A ales pictura <<White Cadillac, Gold Curtain and Peacocks>>”, spune pictorul. Lucrarea sa se află acum în colecția privată a Prințului Charles. Și arhiducele Andreas von Habsburg-Lothringen, un alt membru marcant al Casei Regale, deține acum un tabou al lui Fikl, iar lucrările sale se găsesc acum aproape peste tot în Europa, dar și peste ocean, în colecțiile private ale unor colecționari importanți.
Casa din Socolari
Cea mai bună inspirație este lumea care ne înconjoară. Însă un artist are nevoie de mai mult decât atât pentru a putea crea: de un loc special, în care arta să prindă viață. Acest loc este, pentru artistul timișorean, situat la câteva sute de kilometri de Timișoara, la Socolari, în județul Caraș-Severin. O comună izolată din județul vecin s-a revitalizat în ultimii ani și a devenit un centru important, pentru artiștii din Timișoara și din zonele învecinate, care și-au achiziționat aici case și unde petrec o bună parte din an. “Socolari este locul unde lucrările prind viață. În liniștea patriarhală a satului românesc, în natură, cu picioarele pe pământ, înconjurat de frumusețea creației divine, arta se naște, vibrează. Mulți au impresia că este vorba de izolare, însă, din contră, este vorba de regăsire. Acest loc a devenit extrem de animat în ultimii ani, este un loc al artiștilor, al artei, în general”, spune Fikl.
Pe lângă pictură, Gheorghe Fikl mai are o pasiune care se manifestă la fel de intens și cu măiestrie. Pianul. Trăirea interioară a pictorului timișorean se dezvăluie la aceeași intensitate pe clapele pianului, ca și pe pânză. Deși capătă o altă formă, efervescența și plenitutinea artistică a timișoreanului este la cote maxime. Ba mai mult, acesta a și avut la un moment dat o trupă de Jazz, care nu a trecut neobservată pe scena muzicală timișoreană, însă, cum pictura este forma primordială de exprimare a lui Gheorghe Fikl, aceasta are întâietate. Acum, pictorul pregătește o expoziție de anvergură care va avea loc în luna septembrie la București, la Galateca, și este, în continuare, în legătură cu galerii renumite de peste granițe unde vor ajunge picturile sale.
Sursa foto: www.fikl.com
