Epoca otomană iese la iveală din toate colțurile șantierului din centrului orașului Timișoara. Arheologii de pe toate siturile deschise în zona Cetate vorbesc despre vestigii importante, care ar merita păstrate la vedere.
Arheologii au „atacat” zilele trecute colțul sud-estic al Pieței Unirii, unde s-a dezvelit o parte din zidul Cetății otomane. ”Aici au fost găsite fragmente de ghiulea, care arată urmele asediului din 1716. Evidențele arheologice confirmă izvoarele istorice și planurile de atac care s-au păstrat în diferite arhive din Europa”, explică coordonatorul săpăturilor, arheologul Alexandru Szentmiklosi.
Arheologul Ovidiu Oargă, care a săpat în zona străzilor Mercy, Savoya și în Piața Țarcului, spune că a descoperit multe locuințe și străzi din perioada otomană. Străzile erau realizate din bârne din lemn. ”Către intersecția străzilor Savoya și Mărășești s-a decoperit o stradă din perioada otomană, aproape intactă. S-a propus păstrarea ei la vedere, prin acoperire cu sticlă. Rămâne de văzut ce decizie vor lua autoritățile”, a declarat arheologul.
A doua cea mai spectaculoasă descoperire arheologică a fost făcută însă sub coordonarea arheologului Inel Constantin, pe strada Vasile Alecsandri. Aici a fost descoperită a doua moschee a Timișoarei din perioada otomană, care, conform izvoarelor istorice, îi este atribuită lui Ali Bey.
”Prin confruntarea mai multor planuri istorice, între care harta lui Perette, de la 1616 – 1617, suprapuse peste planurile actuale ale orașului, am stabilit că acesta este zidul moscheei. Momentan suntem în curs de cercetare referitor la cine era acest Ali Bey. Noi am prins doar un colț al moscheei. Planimetria e dreptunghiulară, zidăria din cărămidă cu mortar hidraulic, de var, care seamănă cu zidăria de la băile turcești descoperite în Piața Libertății. Moscheea datează de la 1650 – 1700”, a declarat arheologul. În jurul moscheei era o piațetă pavată cu structură din lemn de stejar.
S’au mai descoperit si trei casete video cu episoade din „Soleiman Magnificul”