Pentru că vară și pentru că ștrand, nu prea am avut timp să învăț la Bac. Avem decât o viață, dacă nu ne distrăm acum, atunci când? Nu-i stres, facultățile astea primesc pe oricine mai nou, și iau eu cumva diploma aia, până la urmă. Unele facultăți parcă nici nu-ți mai vrea Bacul, te vrea doar pe tine.
De fapt, ce-mi trebuie mie facultate? Toată lumea face, și la ce-i ajută? Doar n-o să mă apuc de scris almanahe. Școala de meserii? Cel mult mecanic auto, că din asta faci bani calumea în ziua de azi.
Ce tâmplărie? Totul e termopan acum. Nici politica nu-i bună, că dacă nu faci șmenu’ calumea, imediat te ejaculează din partid.
De fapt, ce-mi trebe mie Bac, dacă tot plec în Spania? Auzi, bă, subiect la Limba Română, sa esplic ce-i ăla eufeminism. Pai ce, io-s fată? Și mai și făcea gât hoașca aia de profă, că cică măcar s-o înjur corect. Decât diploma îmi trebe, da’ aia o iau io cumva.
PS: Nici copiii, nici o parte dintre părinți nu mai par să facă diferența dintre învățătură și educație. Mai grav, nu par interesați nici de una, nici de cealaltă.
Într-o carte fără legătură cu Bacalaureatul românesc, un autor vizionar spunea: „Unii nu participă niciodată la nimic. Viaţa li se întâmplă pur şi simplu. Se menţin printr-o stăruinţă mai mult sau mai puţin tâmpă şi rezistă cu furie sau violenţă la orice i-ar putea smulge din înverşunatele lor iluzii de securitate”. Așa și această subspecie a bacalaureaților noștri. Viața li se întâmplă.
,,Avem decât o viață,,…,,Auzi, bă,, etc…
Asa cum profesoara aia avea pretentia sa fie injurata corect,asa am si eu pretentia sa nu mai umpleti presa banateana de jargoane oltenesti.
Multumesc
Da’ cum ţi-o plăşe ţîie, uică Alex, o işcolă şî o facultă făcută cum trăbă, să şcie copilu’ carce, şi după aia mere şi lucră inghe-i plaşe, nu?