TIMIȘOARA UITATĂ Instituțiile publice de la începutul secolului XX. Care a fost...

TIMIȘOARA UITATĂ Instituțiile publice de la începutul secolului XX. Care a fost primul sediu al Salvării și ce incident violent a închis Casa Muncitorilor GALERIE FOTO

0
DISTRIBUIȚI

tribunalul militar timisoara (4)

Dărâmarea zidurilor cetăţii Timişoarei a dus la extinderea oraşului în toate direcţiile, pe terenul ocupat odinioară de fortificaţii sau în zonele supuse interdicţiei de construire.

Curtea marţială şi închisoarea

După o tentativă nereuşită a armatei de a ocupa cu forţa un teren al primăriei, pe care aceasta dorea să construiască o închisoare militară, la intersecţia străzii Martin Luther cu bulevardul Revoluţiei, în vecinătatea casei construite pentru comitat şi închisoarea civilă aflată pe locul vechii case a Generalatului (numită, impropriu, „casa Mercy”), primăria s-a angajat că va construi un corp de clădiri pentru curtea marţială şi închisoarea militară. Lucrările de construcţie au început în toamna anului 1906, pe actuala stradă Popa Şapcă, iar edificiul a fost inaugurat un an mai târziu. Clădirea, cu parter şi etaj, poartă amprenta stilului anilor 1900, remarcându-se poarta de intrare şi turnul care se înalţă din acoperiş. În spatele clădirii s-a costruit închisoarea militară, un ansamblu de construcţii cu parter şi etaj înconjurat de ziduri înalte.

Odată cu instaurarea regimului comunist, curtea marţială s-a transformat în tribunal militar, iar închisoarea militară într-una civilă, complexul de clădiri fiind completat cu altele noi. Tribunalul militar a fost locul în care s-au judecat procesele celor acuzaţi de noul regim că s-ar fi făcut vinovaţi de „uneltiri împotriva statului şi a ordinii sociale”, aici au fost condamnaţi la moarte luptătorii anticomunişti care au fost executaţi la Pădurea Verde şi condamnaţi la ani grei de închisoare cei care s-au împotrivit noului regim, fiind deportaţi la canal sau aruncaţi în cele mai cumplite temniţe din ţară. Tot aici au fost aduşi timişorenii arestaţi în decembrie 1989, după ce manifestaţiile din oraş luaseră amploare, dar au fost eliberaţi după trei zile.

Casa muncitorilor

Social-democraţia era destul de puternică la Timişoara în anii care au urmat primului război mondial, astfel încât asociaţiile sindicale ale muncitorilor şi-au construit o clădire impunătoare, considerată la vremea respectivă cea mai frumoasă casă a muncitorilor din România. Construcţia ei a început în toamna anului 1924, pe locul bastionului Mercy, cu fonduri proprii, dar şi cu un milion de lei împrumutat de la celebra bancă Szana. Ridicată prin muncă voluntară şi cu materiale din care unele au fost cumpărate, iar altele donate, clădirea a fost terminată trei ani mai târziu. Faţada clădirii este neoclasică – un stil la modă în anii respectivi – cu o intrare monumentală, coloane şi capiteluri false şi un atic monumental decorat cu un relief de proporţii al sculptorului Ferdiand Gallas, care se doreşte a fi un simbol al muncii. Alte sculpturi care au decorat clădirea au fost distruse de-a lungul timpului. Clădirea avea o sală festivă, una pentru diferite întruniri şi o bibliotecă cu peste 11.000 de volume în trei limbi. Clădirea a fost inaugurată în mod festiv, numeroşi muncitori fiind prezenţi la eveniment.

casa sindicatelor (5)

Casa a fost însă închisă doi ani mai târziu, în urma unui incident dramatic, când trupul unui muncitor mort la Doftana a fost adus aici şi i s-a organizat o înmormântare fastuoasă de către muncitori comunişti. Cum aceştia nu aveau nici o autorizaţie, ceremonia a fost considerată o demonstraţie antiguvernamentală, poliţia a deschis focul şi înmormântarea s-a soldat cu mai mulţi morţi şi răniţi, după care casa a fost închisă şi transformată în spital pentru femei, până în 1949. A fost redeschisă de comunişti pentru sindicate, iar strada a fost numită 7 aprilie 1929, în amintirea evenimentului soldat cu victime. Astăzi, în acest imobil funcţionează mai multe federaţii sindicale.

Institutul de igienă

În anii interbelici, dr. Ion Teleguţ şi arhitectul şef al Timişoarei, Adran Suciu, au întocmit planurile pentru un institut antirabic modern, care a fost construit între anii 1929 şi 1936. Decorurile faţadei sunt marcate de influenţele stilului brâncovenesc din Vechiul Regat, care se remarcă mai ales în forma ferestrelor şi decorurile acestora, în coloanele inspirate din cerdacurile caselor munteneşti de la ţară sau în brâul alveolar care separă cele două etaje. Aici a funcţionat, în anii Diktatului de la Viena, faculatea de ştiinţe naturale din Cluj iar din 1945, laboratorul de igienă care funcţionase până atunci într-o clădire alăturată. S-a construit un amfiteatru cu 200 de locuri, cel mai mare din Timişoara la vremea respectivă, unde s-au desfăşurat diferite adunări şi simpozioane dar şi întâlniri sociale sau politice. Tot în acei ani s-a înfiinţat un laborator şi o bibliotecă cu aproximativ 30.000 de volume. Ulterior, institutul s-a comasat cu centrul de embriologie şi a devenit centru de cercetări medicale iar astăzi funcţionează în clădire institutul de igienă şi sănătate publică.

Policlinica de copii – fostul sediu al Salvării

După ce au auzit de cumplitul incendiu care devastase teatrul din Viena şi după ce mai mulţi trecători au asistat neputincioşi privind un om care se îneca în Bega, timişorenii au decis să înfiinţeze o asociaţie de voluntari pentru a salva viaţa celor aflaţi în pericol.


Statutele societăţii „Salvarea” au fost aprobate în 1886, Timişoara fiind astfel primul oraş aflat sub administraţie maghiară care avea o asemenea societate. Primul sediu al acesteia a fost în Piaţa Traian, lângă biserica sârbească. Societatea a achiziţionat trăsuri, bărci şi alte dotări necesare iar în 1913 a cumpărat două automobile, reunind toate secţiile pe care le avea într-un imobil din Cetate.

Deoarece dispunea de resurse financiare, şi-a construit un imobil propriu în care s-a mutat în 1936, acoperind de acum înainte solicitările din tot oraşul. Astăzi, fostul imobil al Salvării este clădirea în care funcţionează policlinica de copii, Salvarea fiind mutată lângă spitalul judeţean.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.