„Apreciem peștii după gust, culoare sau mărime, dar ne este foarte greu să înțelegem dorințele lor. Știm cum să îi prindem, dar oare știm cum să îi eliberam? Peștișorul auriu îndeplinea orice dorință a oamenilor pentru a-și îndeplini, de fapt, cea mai mare dorință a sa, eliberarea” – explică Lucian Pârvulescu, lector la Universitatea de Vest din Timișoara, cel care, timp de trei ani de zile, a catalogat toate speciile de pești care se găsesc în Bega, dar și toate speciile de amfibieni (broaște) sau reptile.
„Am făcut asta din pasiune și pentru Timișoara. Știm istoria Timișoarei, știm arhitectura ei, dar la fel de important este să cunoaștem flora și fauna. Am scris o carte acum câțiva ani despre toate păsările de aici. Se numește «Timișoara și păsările ei». A fost o carte care s-a distribuit gratuit și de aceea am continuat cu reptile, pești și amfibieni. Am materialul tot făcut, mai trebuie puțin finisat. Am vorbit inclusiv cu specialiști în domeniu care s-au uitat la poze și mi-au confirmat dacă sunt speciile respective. Cu domnul cercetător doctor Vasile Oțel de la Institutul Național Delta Dunării din Tulcea, respectiv domnul profesor doctor Dan Cogălniceanu de la Universitatea Ovidius din Constanța.”, a spus Lucian Pârvulescu.
Căutarea peștilor a început acum trei ani de zile și a fost o muncă grea. S-a împrietenit cu pescari care l-au sunat și l-au chemat când au prins câte un pește, alții l-au înjurat când se uita în găleată sau unii i-au cerut bani pentru o poză. „A fost greu cu peștii. M-am dus chiar pe Bega, în oraș, nu în altă parte. Îi rugam să mă lase să mă uit în găleată. Unii mă lăsau, alții mă înjurau. De la un pescar a trebuit să cumpăr un pește să îl pot fotografia. Asta până mi-am făcut prieteni și le mulțumesc că m-au ajutat. Îmi amintesc că la un moment dat îmi trebuiau anumite specii. I-am explicat unui pescar, lui Maian Csacky, cum arată specia respectivă și l-am rugat să mă sune când prinde. El m-a chemat de fiecare dată când prindea câte un pește”, a explicat acesta.
„Sunt foarte multe specii de pești în Bega”
A fotogafiat peștii la Universitatea de Vest din Timișoara unde are mai multe acvarii, după care, fie îi păstra, să îi prezinte studenților, fie îi ducea înapoi în Bega. „Am și o tehnică specială de fotografiere. Ce se preta la acvariu am ținut să le arăt studenților, iar ce nu – duceam înapoi în Bega. Bineînțeles, cele protejate le-am dus imediat înapoi. Pescarii prind pești, dar nu știu care sunt sau nu sunt protejați de lege. Acum am trei pești în acvariul de la universitate. Au crescut, s-au îngrășat”.
În total a găsit 23 de specii de pești, dintre care multe protejate, sau unele chiar rare. Printre ele se numără știuca, babușca, văduvița, șalăul, fusarul sau pietrarul. „Am găsit în Bega 23 de specii, ceea ce este foarte mult. Aparent spui că este un oraș poluat, un râu poluat, dar se pare că nu este așa. Din categoria amfibieni (broaște), care sunt toate protejate, am găsit nouă specii, precum broasca râioasă brună, broasca râioasă verde, broasca roșie de pădure, brotăcelul, iar la reptile, tot nouă. Astea le-am găsit în parcuri sau la Pădurea Verde”.
Despre reptile, Lucian Pârvulescu spune că „oamenii se tem de ele, mai ales de şerpi, şi îi omoară.
La fel ca şi în cazul curentului electric, «a nu pune mâna» acolo unde nu ne pricepem este suficient şi mult mai sănătos decât «a distruge»”.
În cartea pe care aproape a finalizat-o a scris ce presupune fauna Timișoarei, a atașat poze, detalii despre fiecare specie în parte și a enumerat și legile care protejează speciile respective. „Aș dori ca cineva să finanțeze acest proiect și cartea tipărită să fie distribuită gratuit. Nu îmi trebuie bani, ci doar să îmi păstrez semnătura pe ea. E important să cunoști, printre altele, și fauna Timișoarei”, a mai spus Lucian Pârvulescu.
