Slăninuţă, tobă, şuncă, pastramă şi cârnaţi din gospodărie de bănăţean, telemea, brânză de burduf, unt făcut în casă şi tarabe cu pâine făcută în cuptorul din casă, printre care şi faimoasa „pită” de Pecica, sunt primele bunătăţi cu care dau ochii cei care se abat pe la muzeului satului, unde se desfăşoară, în acest weekend, „Zilele bucatelor tradiţionale”.
Pe aleile muzeului, multe alte preparate pentru amatorii de bucătărie bănăţeană, cu toate cele trebuincioase pentru un ospăţ pe cinste: tăiţei de casă, tocăniţă, sarmale, fasole şi fripturi, murături şi zacuscă, gemuri şi dulceţuri din cele mai variate sortimente, cozonaci, plăcinte, prăjituri şi ciocolată de casă, miere cu sau fără faguri, castane coapte, porumb fiert şi copt, şi pentru o mai bună digestie, răchie veche, must şi vin. Nu lipsesc nici produse artizanale, de la fel şi fel de obiecte de lemn trebuincioase în bucătărie la diferite împletituri, precum coşuri de diferite forme şi mărimi, scaune sau damigene. Printre vizitatori, mai mulţi primari, consilieri, deputaţi, dintr-un larg spectru politic, hotărâţi să renunţe la o zi de campanie electorală pentru a se delecta cu bucate care le amintesc de şpaisul copilăriei.
Deşi întâmpinat cu muzică militară de fanfara aflată pe scenă, preşedintele CJT, Titu Bojin, a mărturisit în faţa auditoriului că n-a venit pregătit să ia cuvântul: „M-am pregătit să nu vorbesc, pentru că e un eveniment al consiliului judeţean şi nu e bine să mă implic atâta timp cât colegii de la cultură s-au ocupat. Vreau să felicit comisia de cultură şi pe directorul Dan Radosav, care de o lună de când e interimar a organizat două evenimente frumoase”. În scurtul moment „oficial” al zilei a fost lansată o carte de reţete tradiţionale din Banat, culese, de-a lungul a mai multor ani, de Mărioara Pisat şi Mihaela Verteş-Olteanu cu prilejul festivalului „Lada cu zestre”. Autoarele au ţinut să precizeze că sunt reţete din Banatul de câmpie, adunate de la bănăţence şi scrise de alte două bănăţence din moşi-strămoşi, dornice să păstreze spiritul acestui loc, despre care se vorbeşte atât de puţin în restul ţării. S-au dat asigurări că reţetele au fost verificate şi celor dornici să le experimenteze le sunt puse la dispoziţie materiile prime necesare, toate naturale, modul de preparare, fotografii din cele mai ispititoare cu felul în care trebuie să arate bucatele luate de pe foc şi numele gospodinei care a dezvăluit secretele culinare păstrate cu străşnicie de mai multe generaţii. Frământarea aluatului pentru pâine se face cu Sfânta Cruce şi busuioc, iar pâinea de Paşti şi colacii de Crăciun respectă un ritual specific.
Nu lipsesc reţete de cotoroage (piftii), zamă de părădaisă (supă de roşii), de păsulă (fasole) sau crumpi (cartofi), zupă de găină cu tăiţei, crumpi în cipsie (cartofi la tavă) cu sau fără clisă ori şonc (slănină şi şuncă), reţete de porcării, sarme şi papricaşuri, fel de fel de fripturi, murături şi salate, găluşte şi tăiţei, plăcinte, gogoşi, colţunaşi, scoverzi (clătite), toate cu specific bănăţean, care înseamnă şi influenţe din bucătăria numeroaselor etnii stabilite în aceste părţi în urmă cu secole sau în timpuri mai recente.
Titu Bojin a mărturisit că abia aşteaptă să se termine campania electorală „să avem linişte şi să ne vedem de treburile noastre în Banat”, semn că e dornic să savureze cât mai degrabă, în tihnă, măcar câteva din ispititoarele reţete.
Un juriu ales la întâmplare dintre vizitatorii aflaţi în muzeu a premiat micii care au participat în acest an la concurs. Locul întâi a fost adjudecat de o echipă de tineri din Bechicerecu Mic, pe locul al doilea s-a clasat echipa din Dumbrăviţa, pe locul al treilea cea din Moşniţa Nouă şi alte trei standuri au primit menţiuni. Un punct de atracţie a fost şi demonstraţia coptului pâinii, în cuptorul aflat în curtea casei ucrainene din muzeu. Aflat la prima ediţie, acest festival doreşte să devină, în următorii ani, unul de tradiţie, care să promoveze specificul culinar al zonei şi, deopotrivă, să încurajeze micii producători locali.
Foto: Constantin Duma
