„Ferestrele de bârfă” din Banat. Legenda unui ciudat element arhitectural pe cale...

„Ferestrele de bârfă” din Banat. Legenda unui ciudat element arhitectural pe cale de dispariție FOTO

3
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1229880827">

Ai aflat? Știai? Cum, încă nu ți-a spus nimeni? Ai văzut? Cam așa încep discuțiile între vecini, rude, prieteni, atunci când subiectul este o altă persoană, mai mult sau mai puțin „prietenă” și care, evident, nu este prezentă la discuție. E drept că verbul „a bârfi” are conotație negativă, dar la fel de drept e că face parte din cultura fiecărui popor, chiar dacă uneori se transformă în… analiză sau despicat firul în patru. Pentru că bârfa satisface nevoia de curiozitate a omului (și nu este, așa cum s-ar crede, un prerogativ feminin).

În Oravița, oraș „model” în Banatul de pe vremuri, localnicii curioși au creat la casele lor ferestre speciale pentru a vedea ce se întâmplă afară, pentru a observa și pentru a schimbă o vorba cu vecinul din dreapta sau din stânga. Vara, e drept, fereastra e schimbată cu scaunul sau băncuța din poarta casei, dar iarna… face parte din peisajul zilnic. O oră la fereastră de bârfă face cât două ore la televizor în față unei telenovele cu audiție maximă.

Ferestre speciale nu se găsesc doar în Oravița, ci și în mai multe sate din zonă, Ilidia de exemplu, iar dacă traversezi un sat din Banat sunt șanse mari să mai vezi câte o astfel de construcție, însă mai rar, ce-i drept. Sunt ușor de recunoscut: ies în relief, sunt construite în exterior, cu geam și pe lateral. Așa se face că, din casă, orăviteanul putea și încă mai poate vedea ce se întâmplă în jurul casei sale. Și chiar dacă e iarnă și frig, poate sta la căldură și „analiza” viață din exterior, de la fereastra în relief. E drept că aceste ferestre, un sine qua non în arhitectura orașului pe vremuri, și-au pierdut din utilitate. Au fost înlocuite de whats app, skype, messenger, alte „ferestre” de bârfă, rapide și la îndemână. Dar asta nu înseamnă că și-au pierdut din farmec, iar dacă treceți prin Oravița, nu uitați să aveți grijă ce anume faceți și cum va comportați când treceți pe sub ferestrele de bârfă.

Foto: Drum liber

3 COMENTARII

  1. Astfel de ferestre sunt si in Timisoara, in proximitatea fabricii de bere, in spatele bisericii greco-catolice. Eu stiam ca sunt de influenta otomana: erau impodobite si cu niste grilaje artistice si femeile puteau vedea ce se petrece pe strada, fara sa fie vazute.

  2. Évident ça sunt turcesti. E noul jurnalism care nu se mai documenteaza si vorbeste dupa ureche! Ceea ce nu micsoreaza cu nimic dragul de birfa al tuturora:)

  3. Se găsesc în Srem şi Bacska, iar în Banat mai ales în partea de sud (Oraviţa, Biserica Albă, Vârşeţ etc.), dar pot fi văzute şi la Deta sau în localităţile de la sud de Deta spre Oraviţa, iar mai rar, şi prin Timişoara sau Caransebeş etc. Le spune „cu minciuni” sau „ieşite” pe româneşte, iar nemţii le-au spus „schaufenster”, „kibitzfenster”, acestă ultimă denumire fiind preluată şi de sârbi (kibicfenster). Singurul loc unde am auzit că le spune „cu bârfitoare” este Oraviţa, undeva în anii ’80 şi părerea mea este că denumirea este una de dată relativ recentă. Nu cred că în vechime le spunea aşa. În general ele pot fi văzute (în Banatul de sud) la casele mari nemţeşti, unele fiind lucrate deosebit de frumos şi deloc simplu. Cele existente în actualul Banat românesc sunt mai simple, în mare parte ele fiind distruse. Am văzut multe case vechi, extrem de simplu construite, mici, sărăcăcioase, dar aveau ferestre „ieşite”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.