Legenda FASCINANTĂ a Gugulaniei, ținutul călușarilor din Banatul Montan. Ce locuri minunate puteți vizita FOTO

Deşi nu apare pe nici o hartă cu acest nume, Gugulania este considerat ţinutul din Banatul Montan cuprins între Valea Bistrei, culoarul Timiş-Cerna şi valea Almăjului, până spre Bozovici. Locuitorii acestuia, ale căror ocupaţii tradiţionale sunt păstoritul şi pomicultura, îşi zic gugulani, de la vârful Gugu, cel mai înalt din masivul Ţarcu-Godeanu, şi se consideră a fi de cea mai pură origine dacică. Aproape o sută de mii de bănăţeni se fălesc cu acest loc de obârşie şi cu multe obiceiuri păstrate din moşi-strămoşi.

Legendele Gugulaniei

S-au născut multe legende legate de această zonă, mulţi considerând Munţii Banatului adevăratul buric al Pământului, de unde obiceiurile strămoşilor daci s-au răspândit în întreaga lume. După ce a cercetat locurile, într-un studiu publicat în 1942, etnobotanistul Alexandru Borza avansa ideea că muntele sacru şi sfânt al dacilor, Kogaion, ar putea fi muntele Gugu (2.291 metri), chiar în locul unde se întâlnesc hotarele Banatului, Olteniei şi Ardealului – iar peştera din interiorul acestuia ar fi fost cea locuită de Zalmoxis. Localnicii îl şi numesc „muntele sacru al lui Zamolxe”. Alţii au mers mai departe şi după ce au analizat un cânt din „Iliada”, în care se vorbeşte de tracii aliaţi cu troienii, au ajuns la concluzia că Homer ar fi primul tracolog al lumii. Pe Muntele Mic s-a cules „Balada lui Scorilla” şi cei care împărtăşesc această teorie spun că în zonă există numeroase denumiri cu trimitere la căpetenia dacă. Gugulanii sunt de părere că şi clăbăţul purtat de bătrâni este croit după modelul căciulilor purtate de nobilii daci.

Mitul Căluşarilor

S-au făcut legături chiar cu dansurile din zonă, pe care unii coregrafi le consideră o formă arhaică de scris, cu picioarele, care funcţiona ca lege a pământului, după obiceiurile moştenite de la daci. Dansul Căluşarilor era considerat un dans iniţiatic, remediu magic împotriva ielelor care dansează noaptea în aer sau pe pământ şi le pot lua oamenilor minţile dacă sunt zărite sau dacă aceştia calcă pe locul unde au dansat. Mitul se suprapune cu sărbătoarea creştină a Cincizecimii, din Duminica Rusaliilor. La 50 de zile după Paşti, timp de două-trei săptămâni, căluşarii merg din sat în sat şi joacă pentru a-i tămădui pe cei bolnavi. În perioada Rusaliilor, căluşarii poartă un costum specific, au zurgălăi la picioare iar în mână ţin o bâtă. Despre dansul lor se crede că are efect asupra fertilităţii pământului şi a femeilor. Cei care susţin originea dacică a acestui dans magic, cu mesaj misterios şi totodată miraculos, cu rădăcini în mitologia arhaică, spun că, nu întâmplător, formaţia de căluşari din Obreja s-a numit, încă din 1872, „Boerebista”, după regele dac.

Între legendă şi adevăr, muntele Gugu şi zona înconjurătoare a stîrnit un interes deosebit şi în rândul oamenilor de ştiinţă, mulţi afirmând apoi că au avut parte de experienţe din cele mai stranii.