Viața FASCINANTĂ a rabinului evreilor din România, Rafael Schaffer, de la programator...

Viața FASCINANTĂ a rabinului evreilor din România, Rafael Schaffer, de la programator în informatică la lider spiritual. Cum a ajuns în Israel și ce legătură puternică are cu Timișoara FOTO

1
DISTRIBUIȚI
Rabinul Rafael Schaffer
Rabinul Rafael Schaffer

De trei ani şi jumătate, conducătorul religios al comunităţii ebraice din România este rabinul Rafael Schaffer. A plecat în Israel, împreună cu familia, în urmă cu peste patru decenii dar aşa cum singur mărturiseşte, Aradul, oraşul in care s-a născut, a fost determinant în formarea sa şi i-a marcat în mare măsură drumul în viaţă.

Casa din Fabric în care a locuit mama rabinului la Timişoara
Casa din Fabric în care a locuit mama rabinului la Timişoara

Legăturile cu Banatul

În anii tulburi care au urmat celui de-al doilea război mondial, viaţa părinţilor săi a fost legată, pentru câţiva ani, şi de Banat. Mama sa este originară din Cernăuţi iar tatăl lui s-a născut într-o localitate lângă Suceava. În 1944, când trupele sovietice au intrat în Bucovina şi au ocupat oraşul Cernăuţi, mulţi locuitori s-au refugiat în România. Mama sa a primit drept de şedere într-o comună din apropierea Timişoarei dar a locuit tot timpul în oraş, într-o casă din Fabric, la o mătuşă.

Tatăl rabinului, student
Tatăl rabinului, student

Tatăl lui nu a putut da admitere la facultatea de medicină din Iaşi, deoarece avea nevoie de o sumă de bani de care nu dispunea dar a fost primit la facultatea timişoreană, recent înfiinţată. Acolo s-au cunoscut părinţii săi, s-au căsătorit şi au fost cununaţi de Ernest Neumann, ultimul rabin al Timişoarei, care a ocupat, mai bine de jumătate de veac, cele mai importante funcţii religioase pentru comunitatea israelită din oraş.

Mama rabinului, în timpul studenţiei
Mama rabinului, în timpul studenţiei

După terminarea facultăţii, soţii Schaffer au profesat, pentru o vreme, la Caransebeş, unde au reuşit să ajungă nu fără peripeţii, având deja un copil. După ce au dat un examen de admitere pentru a putea ocupa posturi într-unul din oraşele mari, au fost repartizaţi la Oradea. Cum nu erau vorbitori de limba maghiară nu s-au descurcat şi li s-au oferit mai multe variante, Timişoara fiind însă exclusă. Au ales Aradul, unde aproape două decenii, până când au obţinut permisiunea de a pleca în Israel, dr. Erica şi Rubin Schaffer au fost medici pediatri cunoscuţi şi apreciaţi.

Amintiri din Arad

În 1957 a venit pe lume, la Arad, micul Rene, căruia membrii familiei şi apropiaţii îi spuneau Nene. Îşi aminteşte şi astăzi că până atunci, Aradul era  singurul oraş din estul Europei în care a funcţionat „Yeshiva”, o şcoală tradiţională iudaică de învăţământ superior religios. Academia religioasă din Arad s-a desfiinţat din cauza emigrării masive a evreilor din acei ani dar mai târziu, în Israel, avea să fie şcoala la care şi-a descoperit adevărata vocaţie. „Prima mea legătură cu limba şi religia iudaică i-o datorez bunicului meu, de care eram foarte ataşat” povesteşte rabinul Schaffer.

Casa din Arad în care a locuit familia Schaffer
Casa din Arad în care a locuit familia Schaffer

„Citeam fluent în ebraică înainte de a merge la şcoală şi aveam un vocabular destul de bogat pentru vârsta aceea”. În perioada de relativ dezgheţ cultural de la sfârşitul anilor ’60, la comunitatea ebraică din Arad s-au deschis cursuri pentru copii, la care a participat şi micul Nene. „Datorită pregătirii anterioare cu bunicul, eram cel mai bun elev de acolo” spune rabinul, continuând să depene amintiri din anii copilăriei, care,  pe tăcute, l-au pregătit pentru a-şi împlini destinul hărăzit de Dumnezeu. În 1972, când terminase ciclul gimnazial la liceul „Ioan Slavici” (actualul „Moise Nicoară”), familiei sale i s-a permis să plece în Israel.

Dr. Erica Schaffer cu cei doi copii, Eva şi Nene (1967)
Dr.


Erica Schaffer cu cei doi copii, Eva şi Nene (1967)

 

Înainte de plecare însă, un alt om şi-a lăsat o puternică amprentă asupra personalităţii lui Rene, ajuns la vârsta adolescenţei. A fost regretatul profesor de limba română Dumitru Vancu, cu care se pregătise pentru admiterea la liceu. Astăzi, rabinul  Schaffer spune că acea împrejurare a fost o şansă unică în viaţa lui. „Memoria eminentului profesor Dumitru Vancu îmi este vie până astăzi, m-a influenţat mai mult decât oricare alt profesor. De la el am învăţat gândirea lucidă, formală, analiza morfologică şi sintactică. De la el am învăţat să apreciez sinceritatea expresiei literare dar şi să detest falsul. Mai ales m-a învăţat că fiecare propoziţie trebuie să exprime ceva. Sunt lucruri care mă urmăresc până astăzi”.

Căsătoria cu Eti
Căsătoria cu Eti

Amprenta Aradului în Israel

Ajuns în Israel, şi-a schimbat prenumele în Rafael şi având cunoştinţe de ebraică destul de bune dar şi „o doză de îndrăzneală”, cum singur recunoaşte, a sărit peste etapa de învăţare a limbii şi a reuşit să se înscrie la liceu direct în clasa a X-a. Amarnic dezamăgit de ceea ce învăţa acolo s-a transferat la alt liceu,  în clasa a IX-a, luând totul de la capăt. „Efortul de a însuşi temeinic limba ebraică a fost colosal.

În prima vacanţă am citit o carte din scoarţă-n scoarţă din care n-am înţeles nimic, cumpăram ziare care nu mă interesau, doar pentru a învăţa limba. M-a ajutat atât de mult sintaxa pe care am învăţat-o cu profesorul Vancu la Arad, chiar la ebraică, încât ora în care studiam acea parte a gramaticii o consideram liberă iar acum îmi corectez la gramatică membrii familiei născuţi şi şcoliţi în Israel” mărturiseşte Rafael Schaffer, într-o impecabilă limbă română.
Rabinul Schaffer (dreapta)A lucrat o vreme programator la cea mai mare firmă de informatică, unde avea un post foarte bine plătit, în paralel a început să studieze matematica, apoi filosofia dar nici una din discipline nu l-a atras în mod deosebit. A fost mult mai interesat de cursurile de la „Yeshiva”  şi  şi-a luat chiar concediu fără plată pentru a putea studia scrierile religiei iudaice. „De acolo nu m-am mai întors, am stat 25 de ani, studiind Talmudul”.

Rabin la Bucureşti

Aflând că s-a eliberat un post de rabin, s-a prezentat la concurs. „Nu prea corespundeam cerinţelor, pentru că aparţin unui curent profund tradiţionalist, dar în cele din urmă am fost ales pentru funcţia de rabin la Bucureşti”. Acum este autoritatea spirituală supremă  a comunităţii ebraice din România, care astăzi mai numără în jur de 6-7.000 de suflete. Chiar dacă numărul lor a scăzut simţitor în ultimele decenii, rabinul e convins că mulţi vor reveni în România şi comunitatea se va reîmprospăta.

Sărbătoarea Chanukkah – Rene aprinzând lumânările (1971)
Sărbătoarea Chanukkah – Rene aprinzând lumânările (1971)

„Acum mă simt foarte bine aici pentru că pot realiza nişte lucruri după ce au dispărut restricţiile, cunosc oamenii şi limba. Principalul motiv pentru care am dorit să plecăm în Israel a fost,  pe de o parte, lipsa de libertate  iar pe de alta, pentru a-mi cunoaşte tradiţiile”. În ultimii ani a fost restaurat Templul Coral din Bucureşti, cel mai important lăcaş de cult mozaic din România, aflat pe lista monumentelor istorice. În privinţa sinagogilor din restul ţării, chiar dacă deocamdată nu sunt fonduri, rabinul nutreşte speranţa că, într-o zi, şi restaurarea acestor monumente istorice va fi posibilă. Călătoreşte enorm, în întreaga ţară, pentru a sprijni comunităţile evreieşti rămase în câteva oraşe, printre care şi Timişoara sau Aradul. Este foarte apreciat de comunitatea din România şi tot ceea ce face aici îi aduce o mare mulţumire. „Ajung mai rar în Israel, să-mi văd familia, e greu cu ei acolo, dar ştiu că aici am o misiune” e sentimentul pe care-l are acum Rafael Schaffer.

Foto: arhiva familiei, jurnalspiritual.eu, informatiahr.ro

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.