Nu e zi în care primarul Nicolae Robu să nu anunțe noi fapte de vitejie la capitolul închis terase și alte cârciumi fără autorizație. Absolut corect demersul de intrare în legalitate, oricât s-ar plânge patronii obișnuiți să meargă mai mult pe gri/negru de la autorizări până la fiscalitate, până la punctul în care iese la iveală crudul adevăr – taman terasa fiului infractorului urmărit internațional Zaher Iskandarani nu a fost descoperită de inspectorii vigilenți ai municipalității. Deși e în centrul Timișoarei și deși de ani de zile se știe câte probleme sunt acolo. Vocalul Robu tace brusc și, deși am scris de câteva zile, nu s-a grăbit nimeni de la Primăria Timișoara să se ducă să constate ilegalitățile evidente.
Dacă tot se aplică legea fără discriminare.
Puțin mai încolo, în alte instituții ale statului, același tratament preferențial pentru mafie. Ultimul scandal dintre interlopi a scos la iveală ceva mult mai grav decât bătaia în sine – dacă bați un polițist în misiune și fugi primești o pedeapsă de puțin peste un an. De unde respect pentru uniforma statului când, dacă o calci în picioare, primești o pedeapsă mai mică decât dacă ai fura o bicicletă. Mai gravă decât sentința judecătorului care a pronunțat-o este inacțiunea complice a procurorilor care nu au atacat decizia.
Așa se coace blatul corupției și al mâinilor care se spală una pe alta. Robii mafiei acționează la fix în momentele esențiale asigurând bunul mers al sistemului. Non-combatul unor instituții care ar trebui să fie vârf de lance în apărarea legalității este cel mai bun semn că acolo de fapt, în mod real, crima organizată conduce. Și totul este evident ca un afiș electoral. Toată lumea știe că în spatele promisiunii cu ordinea nu e decât angajamentul politicianului că o să fie ordinea pe care și-o doresc cei care au dat banul ca să-l tipărească.
Oameni informati spun ca si Zaher e in Timisoara si o duce bine. Sta linistit, stie ca aici nu-l cauta nimeni.