EPOPEEA Gării de Nord din Timișoara continuă. Cum a ajuns în paragină una dintre principalele porți ale orașului și de ce au fost pierdute câteva milioane de euro GALERIE FOTO

Gara de Nord din Timișoara, una dintre cele mai importante porți de intrare ale orașului, și-a dobândit, de ani buni, o faimă deloc onorantă. Ponosită, murdară și neîngrijită, e considerată de mulți călători una dintre cele mai urâte gări din țară, în ciuda pretențiilor de oraș civilizat pe care le are Timișoara.

Un proiect eșuat

“Gara de Nord trebuia să fie o gară europeană”, recunoaște ing. Vlad Marcel, șef divizie trafic al Regionalei CFR Timișoara. Încă din 2003 s-au alocat fonduri pentru lucrări de reabilitare, obținute dintr-un împrumut BERD. Proiectul finanțat de banca europeană viza modernizarea și eficientizarea spațiilor comerciale din cinci stații principale de cale ferată, una dintre acestea fiind principala gară timișoreană. În urma unei licitații internaționale, contractul, în valoare de peste 2 milioane de euro, a fost încredințat firmei POLDMIR Construction 1986 Ltd. – Israel, care a început lucrările de refacere a clădirii în vara anului 2005. Termenul de execuție era de doi ani dar nu s-a executat decât aproximativ 30% din totalul lucrărilor, la subsolul și la demisolul clădirii, căci firma de consultanță care supraveghea lucrările a considerat că acestea nu erau executate corect. S-au oprit plățile pe motivul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către firma executantă iar contractul a fost reziliat. A urmat un lung șir de procese care au ajuns până la Curtea Internațională de Arbitraj din cadrul Camerei Internaționale de Comerț Paris, unde sentința finală s-a pronunțat în anul 2012. Până la rezilierea contractului, s-a executat lucrări în valoare de aproximativ 500.000 euro. Între timp, sursa de finanțare s-a pierdut, autorizația de construire a expirat și nu s-a mai putut prelungi deoarece nu s-a anunțat reînceperea lucrărilor și proiectul nu a mai putut fi finalizat într-o altă variantă.

Igienizare și picturi murale

După ce Gara de Nord a fost amendată de primărie cu 1.500 de lei pentru starea jalnică în care a ajuns, evidențiindu-se mai ales aspectul scărilor de la intrare și al celor din pasajele subterane, Regionala CFR Timișoara a făcut unele amenajări din fondurile proprii ale diviziei de patrimoniu, pentru a da clădirii un aspect mai îngrijit. A fost zugrăvită fațada și holul de la intrare în care se află casele de bilete, unde, din exces de zel, au fost imortalizate pe pereți câteva imagini cu clădiri emblematice ale orașului, gara de altădată și cea actuală și modele de trenuri, din păcate de un zugrav cu talent îndoielnic. S-au igienizat – destul de superficial – copertinele peroanelor şi s-au amenajat peroane la liniile unde acestea erau doar sugerate de alăturarea unor dale de piatră denivelate, dacă nu chiar sparte. Atmosfera de paragină continuă însă să fie nota dominantă a celei mai importante gări timişorene.

Prioritate pentru tronsonul Curtici-Constanța

În momentul de față, culoarul IV paneuropean Curtici-Constanța beneficiază de prioritate absolută, fondurile europene alocate vizând nu numai aducerea principalelor gări de pe acest traseu – printre care și cea din Arad – la standarde europene, ci și reabilitarea căilor de rulare și dublarea liniilor, reabilitarea pasarelelor și a pasajelor, scopul fiind acela de sporire a vitezei de circulație a trenurilor.

Timișoara mai așteaptă

Timișoara trebuie să mai aștepte însă până va avea o gară modernă, care să nu mai fie o rușine a orașului. Ing. Alexandru Ion Simu, directorul Regionalei Timișoara, spune că “deocamdată este în curs de contractare un studiu de fezabilitate pentru tronsonul Arad-Timișoara-Caransebeș iar abia apoi ar urma partea de proiectare și de execuție. Se va alege varianta care se va încadra și în fondurile alocate de Uniunea Europeană dar sperăm ca peste patru ani și gara din Timișoara să fie modernizată conform standardelor europene. Asta înseamnă înălțarea peroanelor, înlocuirea suprastructurii și consolidarea infrastructurii, lucrări de electrificare și regândirea accesului la linii”. O excepție fericită a fost gara din Reșița, care, deși are un trafic mult mai mic, fiind tranzitată de doar 12 trenuri, a beneficiat de 3,5 milioane de euro din fonduri europene pentru reabilitare, “pentru că este monument istoric”.

Foto: Vali Silaghi