În satul hunedorean Strei, pe malul stâng al râului cu acelaşi nume, nu departe de oraşul Călan, în mijlocul vechiului cimitir, se află una din vestitele biserici ortodoxe de piatră ale Ţării Haţegului, care au făcut faimoasă această zonă. Construcţia acestui lăcaş de cult medieval e pusă pe seama seniorilor feudali care dobândiseră privilegii ereditare în zonă, fiind atribuită cneazului român Ambrozie.
O biserică din patrimoniul naţional
La fel ca alte monumente de arhitectură religioasă medievală reprezentative pentru această zonă, şi biserica din Strei a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIII-lea sau începutul secolului al XIV-lea. Stilul romanic şi gotic târziu, combinat cu elemente specifice arhitecturii locale au dat naştere unui ansamblu arhitectural unic, care înscrie acest vechi monument transilvănean în patrimoniul naţional. Prima menţiune documentară a bisericii este din 1392 iar cercetările arheologice efectuate în a doua jumătate a secolului trecut, în urma cărora au ieşit la iveală mai multe morminte, au stabilit că biserica şi cimitirul se află deasupra unei „villa rustica” din epoca romană, ale cărei construcţii anexe au putut fi identificate.
Lăcaş medieval cu fragmente romane
Biserica, nu prea mare, a fost construită din piatră brută iar interiorul ei este pavat cu cărămizi romane. Nava, scurtă, este acoperită cu un tavan din scânduri, altarul, de formă dreptunghiulară, are deasupra o boltă în formă de cruce pe nervuri masive de piatră iar în partea de apus a naosului se află clopotniţa. Pe sub turnul clopotniţă se făcea iniţial şi intrarea în biserică, printr-o uşă delimitată în partea superioară de un arc frânt, care păstrează încă o parte din fresca exterioară a bisericii. Acum, intrarea în biserică se face pe o uşă aflată în partea de miazăzi a bisericii. Clopotniţa, construită pe trei nivele, îşi păstrează vechiul acoperiş, format din patru faţade de formă triunghiulară, terminate într-o cupolă. La ultimul nivel se pot vedea cărămizi intercalate cu colţurile acoperişului, într-un model asemănător cu cel de la biserica din Densuş iar în exterior, turnul clopotniţă încorporează un fragment de sarcofag roman.
O valoroasă pictură religioasă
La biserica din Strei se păstrează unul din cele mai vechi şi preţioase ansambluri de pictură medievală religioasă, care pare să fie lucrarea mai multor meşteri, dar potrivit unei inscripţii păstrate sub un portret, „Grozie, fiul meşterului Ioanis, a pictat biserica”. Lui îi este atribuită pictura din absida altarului, cea de pe peretele răsăritean şi apusean al naosului şi registrul superior al peretului de miazăzi. Pictura murală interioară care se păstrează parţial nu e în cea mai bună stare de conservare; în altar se mai poate vedea scena cu Iisus Christos Arhiereu şi cortegiul apostolilor iar în navă, Bunavestire, Sfântul Nicolae şi alţi câţiva sfinţi. Se remarcă influenţele bizantine şi cele din nordul Italiei care se întrepătrund cu tradiţia artistică românească, într-o zonă al cărei specific este interferenţa culturală, precum şi culorile folosite şi valoarea decorativă. A existat pe vremuri şi o frescă exterioară, din care fragmentul cel mai bine păstrat este cel aflat deasupra vechii intrări de sub turnul clopotniţă şi încă trei scene pe faţada de miazăzi, care însă n-au mai putut fi identificate.
Greu de vizitat
Biserica, ortodoxă iniţial, a devenit ulterior catolică iar în secolul al XVI-lea reformată (calvină), redevenind ortodoxă în secolul al XIX-lea.
Cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate cu aproape jumătate de veac în urmă, biserica de rit ortodox şi pictura murală păstrată au fost restaurate dar biserica este astăzi închisă şi poate fi vizitată doar apelându-se la casa parohială. Slujbe se mai ţin doar în ziua de 8 septembrie când se prăznuieşte hramul acesteia, „Naşterea Maicii Domnului”.
Surse foto – crestinortodox.ro, cluj.travel
