COMOARA de sub pământ, care ascunde povești ale civilizației umane de zeci...

COMOARA de sub pământ, care ascunde povești ale civilizației umane de zeci de mii de ani. Ce frumuseți sunt în peșteră și unde poate fi vizitată FOTO

0
DISTRIBUIȚI

2. pestera

În partea nord-vestică a Munţilor Sebeş din parcul natural Grădiştea Muncelului din judeţul Hunedoara, arie protejată de interes naţional, pe un deal abrupt de unde poate fi admirată întreaga rezervaţie, se află peştera Cioclovina, cunoscută atât pentru frumuseţile din lumea subpământeană cât şi pentru descoperirile de excepţie făcute aici, care dovedesc că zona în care se află şi vestitele cetăţi dacice din inima Munţilor Orăştie, a fost locuită în urmă cu zeci de mii de ani. Şi aşezarea Cioclovina pare desprinsă din altă lume. Astăzi mai este doar un cătun izolat, din care cei câţiva localnici care au mai rămas aici ajung în cel mai apropiat sat străbătând un drum anevoios de peste două ore prin pădure. Pe aici mai calcă doar turiştii aflaţi în căutarea unei lumi din alte timpuri, aproape dispărute.

Una din cele mai importante rezervaţii speologice

Despre peştera Cioclovina, oamenii povestesc că, în vremuri de demult, a fost locuită de „urieşi”, personaje fabuloase întâlnite în mai multe legende ale Ţării Haţegului. Aflată la izvoarele Văii Lucanilor, peştera face parte din complexul carstic Cioclovina-Ponorâci şi este una dintre cele mai mari rezervaţii speologice din ţară. Este alcătuită dintr-o parte uscată şi una cu apă, însă doar o parte, în care a fost descoperit şi cel mai mare cristal de monocalcit din ţară, este accesibilă turiştilor. Intrarea în peşteră, monumentală, are peste 20 de metri înălţime şi de aici se înaintează pe o cărare abruptă, peisajul care se dezvăluie privirii oferind o privelişte captivantă, cu forme dintre cele mai ciudate, săpate de apă în pereţii stâncii. În galeria principală se pot vedea forme de coroziune spectaculoase şi din cauza accesului destul de dificil a fost foarte bine conservată. Peştera are o lungime de cîţiva kilometri iar în zona în care se aude susurul pârâului Ponorâci, care îşi are aici izvorul şi a săpat peştera în munte, se poate doar bănui o misterioasă lume subterană, căci ea este accesibilă doar speologilor. În urma explorărilor şi cartărilor făcute de clubul de speologie din Bucureşti, peştera Cioclovina este una din cele mai importante rezervaţii speologice din ţară ca interes turistic.

Cel mai vechi craniu de homo sapiens fosilis

Peştera este cunoscută şi pentru descoperirile arheologice de importanţă excepţională, aici fiind găsit întâmplător, în 1941, cel mai vechi craniu omenesc din România. Potrivit cercetărilor cu metoda radiocarbon, acesta are o vârstă de aproximativ 28.500 de ani cu o eroare de plus/minus 200 de ani, fiind una din cele mai vechi relicve umane descoperite în Europa centrală şi de sud-est. Unele caracteristici îl apropie de omul de Neanderthal, unii au lansat ipoteza că particularităţile anatomice comune cu homo sapiens fosilis sunt rezultatul unei încrucişări a celor două ramuri, dar ultimele cercetări au dus la concluzia că este totuşi vorba de unul din cele mai vechi cranii de homo sapiens fosilis.
S-au găsit urme de locuire din paleoliticul superior în patru straturi suprapuse, cu vechi unelte de os şi cremene sau vetre de foc, şi un important tezaur hallstattian, cu peste 600 de obiecte de podoabă din metal şi mii de mărgele de chihlimbar încrustate în pereţi, ceramică şi sticlă colorată. Tot în peştera Cioclovina s-au descoperit fosile şi un craniu de urs de peşteră, o specie dispărută în timpul ultimei glaciaţiuni, care şi-a disputat aceste adăposturi cu oamenii preistorici, precum şi cranii de lilieci.


În vremuri mai apropiate de zilele noastre, până în anii interbelici, localnicii scoteau din peşteră guano, un îngrăşământ natural de lilieci, care era transportat cu ajutorul unui funicular şi folosit în agricultură.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.