Ape minerale și vulcani noroioși, la doi pași de Timișoara. Cum numeau...

Ape minerale și vulcani noroioși, la doi pași de Timișoara. Cum numeau localnicii apa descoperită în anii ’60 și ce monumente puteți vizita FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-966270663">

16. conac murani

La doar câţiva kilometri de Timişoara, într-o liniştită zonă deluroasă şi pitorească în care se poate ajunge în mai puţin de jumătate de oră, comuna Pişchia şi împrejurimile sale oferă celor care doresc să evadeze din oraş, fie şi pentru câteva ceasuri, posibilităţi de destindere pentru toate gusturile.

Vulcanii noroioşi şi mlaştinile Murani

Pe o păşune care desparte masivul Poiana Ruscă de dealurile Lipovei, la ieşirea din comuna Pişchia spre Fibiş, s-a format o falie care a dus la apariţia unor vulcani noroioşi, de forma unor ochiuri de apă clocotită într-un crater. Aceştia au luat naştere ca urmare a presiunii gazelor naturale de adâncime care împung la suprafaţă apa amestecată cu pământ. Când plouă, craterul se umple cu apă iar vulcanii devin de-a dreptul spectaculoşi. Fenomenul, destul de rar în Europa şi unic în câmpia de vest, este o adevărată atracţie turistică. Pe vremuri, sătenii din Pişchia şi Seceani veneau aici să se trateze de dureri reumatice.

Tot în comuna Pişchia, la marginea satului Murani, există o rezervaţie naturală cunoscută sub numele „Mlaştinile Murani”, care se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare. Rezervaţia, deja renumită, adăposteşte 60 de specii de păsări protejate. Aici iernează egrete şi raţe sălbatice, iar atunci când iarna este blândă, poposesc stoluri de păsări migratoare. În anii ’80, o parte a lacului a fost drenată şi stufărişul a dispărut, ceea ce a dus la scăderea numărului speciilor de păsări.

Pescuit, vânătoare şi „apă acră”

Amatorii de pescuit găsesc în apropierea pădurii comunei un lac de acumulare amenajat pentru pescuitul sportiv, populat cu crap, caras şi biban, iar pădurea, la rândul ei un obiectiv turistic, este o rezervaţie cinegetică în care trăiesc porci mistreţi, cerbi, căprioare, lupi, fazani, potârnichi, iepuri sau prepeliţe. Tot aici se află şi o crescătorie de fazani cu o capacitate de 3.000 de păsări şi una de potârnichi, pentru export.

Apa minerală de la Pişchia a fost descoperită în anii ’60 şi pe raza comunei au fost forate mai multe puţuri. „Apa acră”, cum e numită de localnici, e bogată în amoniu, sodiu, potasiu, magneziu şi calciu şi este considerată potabilă, deşi fierul pe care îl conţine depăşeşte limita admisă. Un alt izvor de apă minerală menţionat încă din anii interbelici se află nu departe de Pişchia, la Fibiş. Acesta a devenit o importantă sursă de alimentare cu apă pentru localnici dar şi pentru cei aflaţi în trecere, care îşi fac provizii de apă minerală direct de la sursă.

Monumente istorice

Cei care poposesc în fosta aşezare germană Bruckenau (Pişchia de azi), colonizată încă din 1724 de contele de Mercy, pot vizita un valoros monument istoric, biserica romano-catolică, ridicată în 1776 în stil baroc şi închinată Sfintei Treimi. Biserica a fost renovată de mai multe ori, iar în 1933 a fost zugrăvită de meşterul arădean Karl Wolf. În anii ’50 a fost modificată forma turnului, iar în 1974 a fost redecorată, a fost zugrăvit altarul şi podul care adăpsteşte orga. În biserică se păstrează şi o icoană pictată în 1876 de pictorul vienez Carol Gutsch.

La Murani se află un conac contruit la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care se află pe lista monumentelor istorice. Construcţia lui a început după 1781, când erariul de la Viena a scos la vânzare mai multe domenii în Banat, iar noul său proprietar, Josif Kulterer, a primit în 1798 titlul de baron de Muranyi. Conacul, cu două nivele, era înconjurat de un parc care se întindea pe o suprafaţă de şase hectare, unele specii de arbori păstrându-se până astăzi. Ulterior, conacul a avut şi alţi proprietari care au mărit castelul în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar în prezent a fost retrocedat urmaşilor ultimului proprietar, deputatul Gheorghe Andraşiu, care îl cumpărase în 1928.

Surse foto: turismpischia.ro, banatour.eu, banaterra, renasterea.ro, panoramio.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.