Reabilitarea centrului istoric şi transformarea lui în zonă pietonală e o promisiune veche, aşteptată de timişoreni de foarte mulţi ani, dar acum, când se apropie de finalizare, calitatea execuţiei şi unele soluţii pentru care s-a optat se arată a fi mult sub aşteptări.
Una din cele mai mari nemulţumiri este cea legată de vestigiile arheologice, pe care arheologii şi istoricii le consideră „descoperiri de maximă importanţă pentru istoria şi evoluţia cetăţii Timişoara şi implicit pentru istoria României, având caracter de unicitate şi raritate la nivel naţional”. Deşi proiectul oferea o şansă unică de punere în valoare a unor importante edificii medievale care au marcat istoria oraşului, în ciuda recomandărilor făcute de arheologi şi a soluţiilor propuse de aceştia, cu excepţia descoperirilor din Piaţa Sf. Gheorghe şi a fântânii austriece din Piaţa Libertăţii, care sunt expuse într-un mod discutabil, s-a ales varianta cea mai comodă şi cea mai rapidă: fragmentele arhitecturale au fost acoperite cu pământ şi „puse în valoare” printr-un contur planimetric în pavaj, cu piatră klinkeriană, din care nu se înţelege mai nimic şi nu prezintă nici un interes turistic.
Primarul Nicolae Robu a susţinut că această soluţie i-a fost impusă de Comisia Naţională a Monumentelor şi a fost obligat să o respecte, dar omite să spună că primăria a cerut prin caietul de sarcini ca vestigiile din Piaţa Libertăţii să fie îngropate şi că, deşi legea îi permitea, nu a contestat avizul ministerului, semn că aceasta era, de fapt, soluţia pe care o dorea.
Licitaţii repetate şi proiect întârziat
Contractul de finanţare pentru realizarea proiectului intitulat „Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timişoara” a fost semnat în 29 decembrie 2011 de administraţia Ciuhandu, dar anunţul pentru desfăşurarea licitaţiei de execuţie a fost făcut abia în 4 decembrie 2012, iar contractul pentru execuţia lucrărilor, câştigat de compania Romprest Service S.A., a fost încheiat aproape un an mai târziu, în 21 octombrie 2013, deoarece, în urma contestaţiilor repetate depuse, primăria a fost obligată să reanalizeze şi să reevalueze ofertele, organizând mai multe licitaţii, ceea ce a dus la începerea lucrărilor cu mare întârziere.
Contestaţiile s-au referit la faptul că nu a fost respectat caietul de sarcini la capitolul „eliberare de sarcini arheologice”, Romprest trecând doar 1.088,20 lei, pe motiv că „e puţin probabil să se descopere vestigii arheologice”. După mai multe licitaţii, tot firma Romprest, al cărei patron este acum cercetat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, a fost declarată câştigătoare, criteriul de atribuire fiind „preţul cel mai scăzut”, adică 34.977.871,43 lei, fără TVA.
Descoperiri arheologice de excepţie
Cum era de aşteptat, în scurt timp, în cele patru pieţe şi pe trei străzi din centrul istoric au ieşit la vestigii arheologice din oraşul medieval şi habsburgic, iar în decembrie 2013 au început primele săpături de salvare. Cele mai spectaculoase descoperiri s-au făcut în Piaţa Libertăţii, unde s-au identificat două etape de construcţie a băilor turceşti, o parte a clădirii hambarului mare, sistemele de aducţiune şi de evacuare a apei şi porţiuni ale unor străzi de lemn, iar din epoca habsburgică, un canal pentru apă, o fântână publică şi postamentul monumentului Fidelităţii.
În Piaţa Sf. Gheorghe au fost scoase la iveală un fragment de zidărie al moscheii mari, fundaţiile bisericii iezuite din secolul al XVIII-lea cu hramul Sf. Gheorghe şi două apeducte medievale, alături de un bogat inventar arheologic. Nu mai puţin însemnate sunt descoperirile din Piaţa Unirii şi Piaţa Ţarcului sau de pe străzile V. Alecsandri, Griselini şi Eugeniu de Savoya. Contractul iniţial a fost completat în 22 august 2014 cu un act adiţional în valoare de 3.800.000 lei, încheiat prin negociere directă, pe motiv că descoperirea siturilor arheologice şi apariţia altor „lucrări ascunse” impun lucrări suplimentare.
Avize favorabile pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice
Săpăturile de salvare s-au încheiat în februarie 2014 în Piaţa Sf. Gheorghe şi în Piaţa Ţarcului, în luna mai 2014 în Piaţa Libertăţii şi în luna iulie în Piaţa Unirii, iar pe cele trei străzi – în perioada august-octombrie, unde, conform rapoartelor de săpătură, strategia de cercetare arheologică a fost adaptată lucrărilor întreprinse de constructor.
Soluţiile de punere în valoare a vestigiilor propuse de lect. univ. dr. Dorel Micle şi dr. Florin Draşovean şi de arheologul dr. Florin Draşovean, responsabili ştiinţifici ai şantierelor din pieţele Libertăţii şi Sf. Gheorghe, primiseră aviz favorabil din partea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice în şedinţa din 19 februarie 2014, iar Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş a înaintat primăriei încă din 26 februarie 2014 documentaţia, împreună cu avizul favorabil pentru „păstrarea parţială in situ a băilor turceşti, prin scufundarea unei suprafeţe de teren de la cota terenului sistematizat, astfel încât să fie vizibile zidurile ce definesc conturul unei foste încăperi”, precum şi „păstrarea in situ a zidurilor bisericii iezuite cu hramul Sf.
Gheorghe şi urmele de zid ale moscheii existente pe amplasament”. Aceste propuneri au fost avizate favorabil şi de Comisia Naţională de Arheologie.
De la declaraţii la caietul de sarcini
Proiectul tehnic iniţial, întocmit de S.C. Halcrow Romania SRL şi colaboratorii săi pe diverse domenii, a fost completat în noiembrie 2014 cu o documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite în perioada implementării proiectului de reabilitare a spaţiilor publice din centrul istoric şi au fost evaluate mai multe variante. Pentru atribuirea acestor lucrări, invitaţia de participare a fost făcută în 13 februarie 2015 şi s-a organizat o nouă licitaţie, câştigată de S.C. Grup Corint SRL. Contractul a fost încheiat în 17 iunie 2015 pentru suma de 6.995.162,49 lei, fără TVA, dar data începerii lucrărilor a fost stabilită abia pentru 16 septembrie.
În timp ce primarul Nicolae Robu declara ziariştilor că a cerut găsirea celor „mai inspirate modalităţi de punere în valoare a ceea ce găsim interesant pentru că ar fi de dorit ca punerea aceasta în valoare să se facă şi cât mai spectaculos”, în caietul de sarcini pentru achiziţionarea de servicii de consultanţă în domeniul managementului proiectului de punere în valoare a vestigiilor arheologice se specificase în mod explicit că „Piaţa Libertăţii impune necesitatea asigurării unui trafic carosabil de intervenţie pe latura de est a pieţei, ceea ce face ca vestigiile amplasate pe fostul prospect carosabil al pieţei (traseul str. V. Alecsandri, P-ţa Libertăţii, str. L. Blaga) să fie marcate în paviment printr-o altă cromatică a materialului de pavaj… punerea în valoare a tuturor vestigiilor prin marcarea distinctă printr-un paviment de altă culoare şi alt mod de aşezare a cărămizilor… «Fântâna austriacă» se pune în valoare prin conservare şi reîntregire…” (sic!).
În ce priveşte Piaţa Sf. Gheorghe, pentru marcarea fragmentului de zid al Marii Moschei din exteriorul fundaţiilor iezuite, „se va recurge la materialul informativ (signalectică)…” În documentaţia întocmită, firma Corint s-a conformat întru totul cerinţelor formulate de primărie cu privire la necesitatea asigurării traficului şi a propus pentru băile turceşti din Piaţa Libertăţii, care întruniseră acordul specialiştilor de a fi expuse, marcarea în paviment cu altă culoare, ca o „modalitate unică de tratare a tuturor descoperirilor”, căci „această modalitate planimetrică este mai uşor de înţeles”, ca o primă variantă. Scufundarea unei suprafeţe de 300 de metri pătraţi care ar fi lăsat descoperit capătul de nord-vest al băilor turceşti şi canalul austriac, după un model virtual de conservare şi restaurare propus de arhitectul Radu Mihăilescu (foto jos) a fost prezentată ca a doua variantă. De altfel, arhitectul timişorean care a colaborat cu firma Corint la întocmirea proiectului a declarat pentru PRESSALERT.ro că, în cele din urmă, a agreat, la rândul lui, soluţia acoperirii vestigiilor.
Primăria nu a contestat avizul
Documentaţia întocmită de firma Corint a fost înaintată de primărie Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş abia în 20 iulie 2015 şi a fost trimisă la Ministerul Culturii în aceeaşi zi, cu specificaţia direcţiei că în proiectul de conservare şi restaurare nu sunt prezentate toate detaliile de execuţie, dar având în vedere urgenţa autorizării, se solicită avizul de specialitate condiţionat de obligativitatea prezentării spre avizare a detaliilor de execuţie şi colaborarea cu DJC Timiş pentru stabilirea acestora.
Direcţia a mai precizat că pe străzile V. Alecsandri şi F. Griselini soluţiile de reconstituire nu sunt evidenţiate corespunzător, iar în Piaţa Sf. Gheorghe nu s-au luat în considerare soluţiile de intervenţie pentru zidurile moscheii. Pentru băile turceşti, DJC Timiş a avizat cea de-a doua variantă propusă. Documentaţia a fost analizată în 22 iulie la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, iar pentru Piaţa Libertăţii, avizul a fost dat pentru prima variantă, fără vreo explicaţie, acesta fiind însuşit şi de Ministerul Culturii. Deşi primăria, în calitate de beneficiar al lucrării, avea dreptul să conteste acest aviz, nu a făcut-o, ceea ce înseamnă că primarul Nicolae Robu a fost mulţumit cu această soluţie. Avizul a fost contestat în schimb de Muzeul Banatului, la semnăturile muzeografilor adăugându-se câteva sute de semnături care au susţinut protestul civic pentru salvarea patrimoniului arheologic al oraşului.
În adresa înaintată fostului ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu, se arată că un asemenea aviz diminuează potenţialul turistic al oraşului, starea de conservare a ruinelor s-a deteriorat în cele 18 luni cît au stat neprotejate sub cerul liber iar îngroparea lor va duce la continuarea degradării. Totodată, se precizează că nu au fost respectate prevederile Legii monumentelor istorice, care prevede că „protejarea şi conservarea monumentelor istorice reprezentând descoperiri arheologice rămase decopertate se fac, în condiţiile legii, de către investitori, sub coordonarea responsabilului ştiinţific al şantierului şi a instituţiei organizatoare” dar deciziile privind conservarea şi protejarea acestor vestigii au fost luate fără ca responsabilii ştiinţifici să fi fost consultaţi măcar formal, fapt care a viciat decizia comisiei monumentelor. Semnatarii contestaţiei au cerut reanalizarea dosarului şi anularea hotărârii de acoperire a ruinelor băilor turceşti dar nu au primit nici un răspuns din partea ministerului.
La rândul lui, Florin Draşovean spune că nu s-au respectat recomandările pe care le-a făcut la descoperirile din Piaţa Sf. Gheorghe: „Zidurile moscheii au fost consolidate în teren, deşi solicitasem demontarea lor, conservarea şi restaurarea materialului şi apoi rezidirea. La ceea ce s-a lucrat, nu se mai văd zidurile, ci restaurarea, care nu e în armonie cu zidul. Valoarea monumentului e mult ştirbită de calitatea restaurării”. Apropierea de final a lucrărilor arată că un proiect care putea să sporească semnificativ însemnătatea oraşului din punct de vedere turistic, prin expunerea unor vestigii unice în ţară, a fost compromis iremediabil, din ignoranţă, nepricepere, dezinteres şi mai ales ca urmare a refuzului de a ţine cont de părerea arheologilor şi istoricilor.
