Reprezentanții mai multor asociații din Timișoara care organizează unele dintre cele mai importante festivaluri și evenimente culturale s-au întâlnit, astăzi, pentru a trage un semnal de alarmă: proiectele lor culturale sunt slab finanțate de municipalitate, în acest an. Astfel, din 114 proiecte depuse, 99 au primit finanțare, însă fiecare a primit aproximativ 20% din suma solicitată, ceea ce a generat nemulțumire în rândul multor aplicanți.
Reprezentanții ONG-urilor atrag atenția asupra faptului că, în aceste condiții, Cluj-Napoca are mult mai multe șanse să câștige titlul de Capitală Culturală Europeană, pentru că municipalitatea din oraș a înțeles cât de important este sectorul independent care realizează proiecte culturale. De asemenea, institutele culturale din oraș, dar și celelalte asociații organizatoare de evenimente culturale sunt puse în situația de a reduce din programul evenimentelor, pentru că pur și simplu nu au bani suficienți pentru a le organiza.
„Am organizat această dezbatere pentru că vrem ca la anul să fie mai bine, să avem șanse reale să concurăm cu celelalte orașe care vor titlul de capitală culturală europeană, sectorul independent e foarte important în acest sens. La Cluj, proiectele culturale ale ONG-urilor au primit de șapte ori mai mulți bani. De exemplu, TIFF a primit mai mult decât toate ONG-urile din Timișoara la un loc”, semnalează Lucian Mircu, din partea Asociației Marele Ecran. ONG-ul pe care-l reprezintă a primit, în acest an, pentru organizarea Festivalului „Ceau, Cinema!” doar 2.000 euro, asta în condițiile în care suma alocată anul trecut de Primăria Timișoara a fost de 4.000 euro.
Lucian Mircu spune că acești bani de abia ajung să premieze cineaștii prezenți la eveniment.
În aceeași situație critică au fost și Institutul Francez și Centrul Culturan German, care au primit de la municipalitate doar 3.000 de lei pentru organizarea evenimentului „Cafekultour – săptămâna cafenelelor”. Prezent la dezbatere, regizorul Florin Iepan a semnalat faptul că pentru Primăria Timișoara cultură înseamnă doar instituții de stat. „De exemplu, Filarmonica Banatul are un buget anual de la primărie de 2,3 milioane de euro. Este foarte bine, doar să existe un echilibru. Este jignitor ca cel mai vechi festival de film să primească doar 10.000 de euro. Clujul a înțeles cât de important este sectorul independent și are un avantaj în obținerea titlului de capitală culturală europeană”, a precizat Florin Iepan.
Regizorul timișorean i-a bătut obrazul primarului Nicolae Robu pentru că organizează o serie de evenimente precum Festivalul Timfloralis, care costă foarte mult. „Nu v-am votat primar ca să organizați evenimente culturale, ci ca să administrați orașul. Aceste evenimente presupun cheltuieli mari de bani, plus că vorbim de o lipsă de transparență crasă a cheltuirii banilor publici. Bugetul alocat culturii de către Primăria Timișoara a crescut, în ultimii ani, de la patru milioane de euro la opt milioane de euro, dar majoritatea banilor merg tot spre instituțiile de stat”, a mai declarat Florin Iepan.
Și Simona Neumann, directorul Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, a semnalat că este nevoie de o finanțare a sectorului independent din partea municipalității, „indiferent de contexul în care ne aflăm”. Reprezentanții asociațiilor organizatoare de proiecte culturale se vor întâlni, la sfârșitul acestei săptămâni, cu viceprimarul Dan Diaconu. Aceștia vor discuta despre procedura de evaluare și selecție a proiectelor culturale independente finanțate în acest an de Primăria Timișoara. „Asta e problema, că se dă la toată lumea. Este bine că se dă, dar doar proiectelor care merită. Nu există un criteriu de a selecta calitativ aceste proiecte. Solicităm Primăriei Timișoara să existe criterii transparente și obiective de acordare a acestor bani. Lucrurile pleacă de la faptul că nu există persoane competente în cultură care dirijează acest proces. Toate aceste lucruri sunt dirijate de instituții de stat, ar trebui să ai evaluatori independenți, o comisie independentă, noi solicităm lucruri decente”, a conchis Lucian Mircu.
