TIMIȘOARA UITATĂ Gheorghe Cotoşman, preotul-istoric adversar al deznaţionalizării românilor. Ce a demonstrat...

TIMIȘOARA UITATĂ Gheorghe Cotoşman, preotul-istoric adversar al deznaţionalizării românilor. Ce a demonstrat despre „traiul nelegiuit între un bărbat şi o femeie”

0
DISTRIBUIȚI
port banatean Gheorghe Cotoşman
Traiul românilor din comunele bănățene a fost documentat de Gheorghe Cotoşman

Preot şi cunoscut istoric al unor aşezări timişene, Gheorghe Cotoşman s-a născut la Sânnicolau Mare, în anul 1904. A absolvit şcoala primară şi gimnaziul în localitatea natală şi şi-a continuat studiile la Timişoara, la şcoala normală. A urmat apoi academia teologică din Arad şi facultatea de teologie din Bucureşti, unde şi-a luat licenţa şi apoi doctoratul.

Din anul 1928 a fost preot la noua parohie din Jimbolia, unde a construit o biserică şi a organizat parohia, fiind totodată profesor suplinitor la gimnaziul de stat. În acei ani a studiat amănunţit istoria satelor şi bisericilor din jurul localităţii Sânnicolau Mare, folosind documente din arhive, citind autori mai vechi sau mai noi, deopotrivă străini sau români.

Ca urmare a lecturilor şi studiilor temeinice privind antichitatea, Evul Mediu şi epoca modernă, Gheorghe Cotoşman a devenit un foarte bun cunoscător al istoriei Banatului. În anii interbelici a fost, de asemenea, membru în secţia istorică a Astrei şi al Institutului Social Banat-Crişana. Din 1937 până în 1948 a predat istorie bisericească şi patristică la academia teologică din Caransebeş, în următorii doi ani a fost consilier cultural la arhiepiscopia Timişoarei, iar apoi, până în 1968, vicar al arhiepiscopiei.

Istoric al comunelor bănăţene

Gheorghe Cotoşman este autorul a numeroase lucrări de istorie locală şi bisericească şi a unor monografii de parohii, prin care a căutat să scoată în evidenţă originea, vechimea şi continuitatea românilor din Banat. Aşa cum reiese din cărţile sale, a fost un adversar al deznaţionalizării românilor în diferite perioade ale istoriei lor, convins fiind că încercările de maghiarizare sau de sârbizare erau o nedreptate istorică săvârşită asupra românilor a căror continuitate pe aceste meleaguri nu putea fi pusă la îndoială. Cu argumente toponimice extrem de interesante, a susţinut faptul că românii bănăţeni sunt o populaţie autohtonă care a avut, mai presus de orice îndoială, o continuitate culturală în această provincie.

6. istoria bisericiiO altă lucrare semnată de Gheorghe Cotoşman este o adevărată pledoarie pentru reînfiinţarea episcopiei Timişoarei şi a mitropoliei Banatului, susţinută cu numeroase argumente. Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără cele legate de trecutul Banatului, istoria comunelor şi bisericilor din Sânnicolau Mare, Comloşu Mare, Lunga, sau Cenad (Morisena), monografii ale localităţilor Saravale, Igriş, Nerău, Pesac, Beba-Veche sau Vălcani, toate din zona localităţii natale. A publicat, de asemenea, testamentul lui Andrei Şaguna, o istorie a episcopiei Caransebeşului, viaţa Sfântului Iosif cel Nou, mitropolit al Timişoarei şi al Banatului şi lucrări despre vechimea organizaţiei bisericeşti la românii bănăţeni şi raporturile cu biserica rotodoxă sârbă. A studiat inscripţii şi însemnări din bisericile bănăţene pe care le-a cunoscut foarte bine şi a publicat un studiu despre preoţi din Oltenia şi Ţara Românească veniţi în parohiile din Banat.

Critic al concubinajului, „traiul nelegiuit între un bărbat şi o femeie” şi al natalităţii scăzute, a demonstrat, cu date statistice, că lipsa unor moştenitori a dus la creşterea îngrijorătoare a numărului caselor părăsite, care a ajuns de ordinul miilor. După apariţia unei lucrări în care analiza acest fenomen considerat o „plagă socială”, nu mai puţin de 71 de perechi s-au cununat într-o singură zi la Comloşu Mare, fiind năşite de prefectul de atunci al judeţului Timiş-Torontal, Dimitrie Nistor, avocat şi preot ortodox, iar alte câteva sute de perechi sr pregăteau, la rândul lor, să se căsătorească.

A colaborat, de asemenea, la mai multe reviste religioase din Arad, Caransebeş şi Timişoara.


A încetat din viaţă în anul 1977, lăsând în urma sa o operă extrem de interesantă pentru istoricii de astăzi ai Banatului.

Roman Cotoşman, teolog şi artist

Unul din fiii săi, Roman Cotoşman, născut la Jimbolia în 1935, a fost, la rândul său, licenţiat al Institutului Teologic din Sibiu dar a studiat în acelaşiu timp desenul şi pictura în atelierul cunoscutului pictor timişorean Julius Podlipny, devenind un nume marcant pentru arta contemporană românească. După o perioadă de câteva luni petrecută la Paris, unde a intrat în contact cu mişcările neoavangardiste de la începutul anilor ’60, a revenit în ţară şi, împreună cu Ştefan Bertalan şi Constantin Flondor a înfiinţat, în 1966, primul grup experimental din România, Grupul 111, care îşi propunea să expună sub auspicile grupului, păstrându-şi în acelaşi timp individualitatea. A realizat, de asemenea, proiecte artistice pentru Teatrul Mic din Bucureşti împreună cu regizorul Radu Penciulescu şi pentru clubul de jazz din Timişoara.

În 1970 s-astabilit în Statele Unite, unde a avut în următorii ani mai multe expoziţii, ulterior expunând şi în ţări europene. În 1991 a participat la o expoziţie timişoreană itinerată şi la Bucureşti şi i s-a acordat Premiul secţiei de critică a Uniunii Artiştilor Plastici din România iar între 1995 şi 2003 a fost prezent cu mai multe expoziţii în România, ultima dintre acestea fiind la galeria timişoreană Triade, care a editat şi catalogul Roman Cotoşman. S-a stins din viaţă în anul 2006, la Philadelphia, după o lungă suferinţă.

Surse foto: okazii.ro, twindesign.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.