O nouă dezbatere cu privire la modul în care au fost finanțate de către Primăria Timișoara proiectele culturale ale ONG-urilor din oraș a avut loc, astăzi.
Vă reamintim că, în acest an, din cele 114 proiecte depuse, 99 au primit finanțare de la municipalitate, însă fiecare a primit aproximativ 20% din suma solicitată, ceea ce a generat nemulțumire în rândul multor aplicanți. De data aceasta, la dezbaterea cu reprezentanții ONG-urilor nemulțumite au participat și viceprimarul Dan Diaconu și Pavel Dehelean, directorul Casei de Cultură a municipiului. În timpul întâlnirii, și-a făcut prezența și primarul Nicolae Robu.
Cum vrea să ajute Primăria Timișoara proiectele culturale ale ONG-urilor
Primul care a luat cuvântul a fost Dan Diaconu, care a ținut să precizeze că au fost finanțate aproape toate proiectele depuse pentru că „a existat un număr impresionant de proiecte bune. Comisia a trebuit să ia o decizie incomodă, nu i-a fost deloc ușor”. De aceeași părere a fost și Pavel Dehelean, care a precizat că „și eu am fost nemulțumit. Efectiv, neprevizionând mulțimea de proiecte care a venit ca o avalanșă, mult mai multe decât în anii trecuți, așa de bine au fost scrise, încât foarte puține au putut să fie excluse. S-au împărțit banii la prea multe proiecte, astfel că sumele pentru proiecte importante au ajuns să fie derizorii. Este o învățătură de minte”.
Nicolae Robu a intervenit pentru a explica faptul că, săptămâna viitoare, când va fi organizat un ultim plen al Consiliului Local Timișoara înainte de alegeri, vor fi alocate noi sume de bani pentru proiectele culturale ale ONG-urilor cu cele mai bune punctaje. De asemenea, primarul Timișoarei mai consideră că „cel mai bine ar fi dacă am avea șanse să se modifice legea astfel încât să ne permită deconturi pentru activitatea desfășurată deja, așa ar fi cel mai cinstit”. Nicolae Robu a mai precizat că și el a fost nemulțumit de modul în care au fost acordate sumele de bani proiectelor culturale independente și a povestit cum a suplimentat bugetul unui proiect luând de la altele, în timpul plenului, fără să se bazeze pe un criteriu de departajare. „Am observat că, de exemplu, Festivalul de Poezie primea de patru, cinci ori o sumă mai mică față de anul trecut, deși i-am asigurat pe organizatori de sprijin.
Am sărit imediat în timpul plenului și am adus corecția de rigoare. Am diminuat din altă parte și am suplimentat acolo pe loc, altfel nu aveam de unde. Vom face o rectificare de buget și vom suplimenta sumele pentru proiectele culturale ale ONG-urilor”, a povestit Nicolae Robu.
Prezent la dezbatere, regizorul Florin Iepan i-a bătut obrazul primarului Timișoarei pentru faptul că organizează atât de multe evenimente culturale. „Nu este treaba primăriei să organizeze astfel de evenimente, cred că greșiți fundamental. În spatele acestor festivaluri stau diferite ONG-uri, iar noi ne batem pe acești bani foarte puțini. Ar trebui să reflectăm ca zona Casei de Cultură să fie gândită ca un centru de proiecte culturale, să fie consultat și sectorul cultural independent. Cluj-Napoca nu-și asumă, cel puțin în mod oficial, organizarea de evenimente culturale”, a precizat Florin Iepan. De asemenea, regizorul timișorean a semnalat și faptul că primăria alocă anual un buget prea mare Filarmonicii Banatului – aproximativ 2,3 milioane de euro, pe care o consideră o „gaură neagră a bugetului orașului, să mă ierte domnul Gârboni. Cred că ar trebui să existe un echilibru între banii alocați instituțiilor de stat și independenți”.
Nicolae Robu a adăugat că împărtășește propunerea lui Florin Iepan în ceea ce privește organizarea de evenimente culturale de către primărie, doar că „nu putem exclude Casa de Cultură din organizarea unor evenimente care sunt deja tradiționale, cum este Festivalul Inimilor, aflat sub egida UNESCO”. De asemenea, edilul-șef le-a propus reprezentanților ONG-urilor prezente la dezbatere să propună criterii de departajare a proiectelor, de care se va ține cont la rectificarea bugetară de săptămâna viitoare, și s-a angajat că va forma un consiliu format din reprezentanți ai ONG-urilor care organizează evenimente culturale.
Totodată, în timpul dezbaterii, Nicolae Robu a recunoscut și marele handicap pe care-l are Timișoara. „În comparație cu Cluj-Napoca, Timișoara are un handicap: lipsește infrastructura pentru evenimente de mare anvergură, ești meteodependent. Nu poți să organizezi un eveniment la care te aștepți să vină 50.000 de oameni dacă nu ai o variantă de backup, în caz de vreme nefavorabilă. Dacă am avea un stadion modern, o sală polivalentă mare… Demersuri pentru realizarea lor am făcut încă de la începutul mandatului, dar abia acum au fost incluse de compania de investiții pe lista de sinteză, dar fără finanțare nici măcar pentru studiul de fezabilitate. La stadion situația e mai aparte. Dacă tot îl facem, măcar să fie cu peste 40.000 de locuri, astfel încât să putem organiza mari evenimente. Dacă nu ai stadion cu tribune acoperite, nu se riscă nimeni să organizeze un eveniment de anvergură”, a mai declarat Nicolae Robu.
