Serbia încearcă să construiască, la doar 19 km de granița cu România, pe malul Dunării, în apropiere de locul unde fluviul intră în țara noastră, o nouă unitate a unei termocentrale pe cărbune. Proiectul a fost demarat fără ca responsabilii din țara vecină să se fi consultat cu guvernul de la București, deși construcția poate avea un impact major asupra mediului din țara noastră.
Conform riseproject.ro, proiectul, finanțat cu un împrumut uriaș, de 608 milioane de dolari, de China, a fost suspendat după ce o instanță de judecată din Serbia a constatat, ca urmare a unei plângeri făcute de un ONG de mediu de la Belgrad, că guvernul a încălcat legea atunci când a dat undă verde proiectului.
Conform planului inițial, noul bloc al termocentralei Kostolac B ar urma să fie pus în funcțiune în 2020, iar cariera de lignit care o deservește ar urma să fie extinsă un an mai devreme.
Pe 24 iunie anul acesta, justiția din Serbia a blocat decizia guvernului, care aprobase proiectul la sfârșitul lui 2013. Judecatorii au considerat că puterea de la Belgrad nu a luat în calcul impactul transfrontalier asupra mediului. Totodată, Comisia Economică a Națiunilor Unite i-a impus Serbiei să consulte România în privința studiului de impact.
Centrala Kostolac B are în prezent două unități, fiecare cu o capacitate de 350 MW, care au fost puse în funcțiune la finalul anilor ‘80. Kostolac B împreună cu termocentrala Kostolac A, care deține și ea două unități de capacitate mai mică, asigură 14 la sută din consumul total de energie al statului vecin.
Pentru prima parte a investițiilor în Kostolac B, care presupuneau reabilitarea și reducerea emisiilor în unitățile deja existente ale termocentralei, Serbia se împrumutase deja cu 293 milioane de dolari de la aceeași bancă.
Împrumutul din 2014 are o perioadă de rambursare de 20 de ani, cu o dobândă de 2,5%, iar guvernul sârb a garantat că va respecta toate obligațiile sale contractuale.
Forurile europene așteaptă în prezent răspunsul Consiliului Concurenței din Serbia cu privire la ajutorul de stat pe care l-ar putea constitui această garanție, pentru a decide dacă va demara sau nu proceduri împotriva Serbiei, stat care dorește să devină parte a Uniunii Europene și, ca urmare, trebuie să respecte condițiile din spațiul comunitar.
După parafarea înțelegerii cu banca chineză, Serbia și-a luat angajamentul să obțină toate avizele de construcție și să supervizeze fiecare procedură în parte, inclusiv acordul de mediu. Conform interviurilor realizate de Centrul de Jurnalism de Investigație din Serbia, raportul de mediu pentru Kostolac, realizat în 2013, are o serie de probleme. Prima este chiar ignorarea vecinătății cu România.
Nemulțumiți de conținutul raportului, dar și de maniera în care a fost aprobat, Centre for Environmental Protection and Sustainable Development (CEKOR), un ONG din Serbia, a dat în judecată, în mai 2014, Ministerul Agriculturii și Protecției Mediului. În cererea sa, CEKOR a arătat că raportul a fost aprobat cu încălcarea procedurilor legale hotărâte prin Convenția de la Espoo, care reglementează evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Aceasta este ratificată de 44 de state cât și de Uniunea Europeană. Cu toate că în Serbia convenția a fost implementată încă din 2007, Ministerul Mediului a susținut în instanță că nu era necesară consultarea României în acest caz. Hotărârea judecătorilor a contrazis însă acestă prezumție.
Ministerul trebuia să trimită proiectul României, să explice posibilul impact asupra mediului și să invite țara noastră să participe la procedura de evaluare. Ministrul mediului, Snežana Bogosavljević-Bošković, a explicat Comisiei ONU că nu a aplicat prevederile Convenției pe motiv că nu este vorba de o nouă termocentrală, ci doar de o nouă unitate a uneia deja existente. Autoritățile sârbe au mai spus că proiectul nu are niciun impact negativ asupra mediului. Comisia Economică a Națiunilor Unite a stabilit însă că Serbia nu și-a îndeplinit obligațiile și i-a impus să consulte România în privința proiectului.
Conform unui răspuns primit de RISE Project de la Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, România a solicitat oficial Serbiei să fie consultată cu privire la proiectele de la Kostolac și Drmno, specificând că în aceste cazuri există „condițiile unui posibil impact transfrontalier negativ semnificativ asupra mediului”.
Ministerul Agriculturii și Protecției Mediului din Serbia a răspuns autorităților române că procedura pentru evaluarea impactului asupra mediului va fi reluată ca urmare a deciziei Curții Administrative a Serbiei, cea care a judecat acțiunea deschisă de CEKOR. Astfel, procedura se va face cu respectarea Convenței Espoo.
Cât privește începerea lucrărilor, ministerul a declarat că acestea nu au fost demarate deoarece procesul de obținere a autorizațiilor nu a fost încă finalizat.
Sursa foto: riseproject.ro
