ANALIZĂ Lucrările la centrul istoric, FINALIZATE oficial, dar cu numeroase probleme. Cum...

ANALIZĂ Lucrările la centrul istoric, FINALIZATE oficial, dar cu numeroase probleme. Cum au crescut de-a lungul timpului sumele plătite din bugetul local FOTO

0
DISTRIBUIȚI
arta centrul istoric tribunal (5)
Lucrările din centrul istoric, controversate

Deși mai multe elemente din zona reabilitată au fost „inaugurate” de edilul-șef în decembrie 2015, termenul de finalizare a lucrărilor din centrul istoric a fost prelungit până în această vară, iar acum șantierul este închis în mod oficial. Contractul de finanţare pentru realizarea proiectului de reabilitare a spaţiilor publice din centrul istoric al municipiului Timişoara, semnat în 29 decembrie 2011, a fost finalizat, valoarea totală a acestuia fiind de 65.588.177,70 lei. Cheltuielile neeligibile s-au ridicat la 6.600.335 lei, după ce termenul de finalizare a fost prelungit cu şase luni, toate cheltuielile din acest interval fiind suportate de municipalitate.

Majorări succesive a cheltuielilor neeligibile

Iniţial, într-o hotărâre de consiliu din septembrie 2010, se prevedea suma de 600.000 de lei pentru cheltuielile neeligibile aferente proiectului, aceasta fiind majorată în iulie 2011 la 718.038,01 lei. În octombrie 2014, cheltuielile neeligibile au ajuns la 780.000 lei, deoarece „pe parcursul execuţiei lucrărilor… a apărut necesitatea executării de lucrări suplimentare, care nu au fost incluse în contractul de lucrări întrucât nu au putut fi anticipate la momentul întocmirii documentaţiei…”, după cum a susţinut firma Romprest. Era vorba de „descoperiri de situri arheologice importante”, „neomogenităţi a straturilor terestre” şi „lucrări ascunse imprevizibile”.

În august 2014, firma Romprest mai primise, prin negociere fără anunţ de participare, un contract în valoare de 3.800.000 lei fără TVA pentru lucrări suplimentare la respectivul proiect. În martie 2015, consilierii au aprobat completarea hotărârilor anterioare „prin introducerea unei noi activităţi: punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite…”. În referatul care însoţea proiectul de hotărâre, se preciza că nu va fi depăşită valoarea eligibilă nerambursabilă a proiectului stabilită în contractul de finanţare iar fondurile vor fi asigurate din economiile făcute la lucrările din proiectul iniţial dar în octombrie 2015 cheltuielile neeligibile au fost din nou majorate la 815.052,17 lei, pe motiv că „a apărut necesitatea executării de lucrări suplimentare care nu au fost incluse în contractul de lucrări”.

O nouă modificare a apărut în decembrie 2015, suma neeligibilă fiind stabilită la 1.890.000 lei, şi urma să fie acoperită din surse proprii ce aveau să fie cuprinse în bugetul local al anului 2016. Nici aceasta nu avea însă să fie suma finală. În februarie 2016, valoarea sumelor neeligibile pentru finalizarea proiectului a sărit la 7.000.000 lei, deoarece la sfârşitul anului 2015, care era termenul limită de finalizare a proiectului, municipalitatea nu achitase toate lucrările efectuate în 2015. Termenul de finalizare a contractului s-a prelungit până în 30 iunie 2016, dar în acest interval toate plăţile urmau să fie făcute din surse proprii. Deşi suma iniţială care urma să reprezinte cheltuielile neeligibile pentru realizarea proiectului a fost suplimentată de mai multe ori şi din cauza prelungirii termenului de execuţie, rezultatele au fost mult sub aşteptări, atât în ce priveşte punerea în valoare a vestigiilor istorice cât şi a multor detalii de execuţie.

Răzvan Theodorescu cere lămuriri Comisiei Monumentelor

Primarul Nicolae Robu s-a declarat foarte mulţumit, ba chiar mândru, de felul în care arată centrul istoric reabilitat şi a susţinut mereu că soluţiile la care s-a recurs au fost indicate de specialiştii coordonaţi de arhitecţii Şerban Sturdza şi Radu Mihăilescu. După ce a pretins că firma Corint a fost cea care a găsit soluţia de punere în valoare a vestigiilor istorice prin marcare în pavaj cu pietre de diferite culori, pe care a găsit-o cât se poate de avizată, primarul a susţinut că „a trebuit să decid dacă să mergem pe linia pe care o indică specialiştii de cea mai înaltă marcă sau să merg pe o linie uşoară, populistă, ca să dau satisfacţie unora sau altora care au cu totul şi cu totul alte idei… când trebuie să se ia un anumit tip de decizii nu mai merg pe ceea ce vrea o majoritate”. A omis însă să spună că primăria a fost cea care a cerut, prin caietul de sarcini, ca vestigiile turceşti din Piaţa Libertăţii, unice în ţară şi printre puţinele din sud-estul Europei, să fie îngropate pentru a se asigura un „trafic carosabil de intervenţie pe latura de est a pieţei” şi nu a contestat avizul Comisiei Monumentelor, deşi legea îi permitea acest lucru. „Specialiştii” s-au grăbit să-i facă pe plac şi au obţinut de la Ministerul Culturii avizul dorit.

La solicitarea PRESSALERT.ro, Ştefan-Emilian Gamureac, directorul direcţiei de patrimoniu cultural din Ministerul Culturii s-a mărginit să răspundă, laconic, că „Secţiunea Tehnică de Arhitectură şi Inginerie a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice a propus marcarea vestigiilor arheologice Băile turceşti la nivelul pavajului”, iar „membrii Comisiei nu au motivat propunerea în fişele de vot asumate de aceştia”. Probabil din acelaşi motiv, comisia n-a catadicsit, nici după opt luni de zile, să ia în seamă contestaţia făcută de Muzeul Banatului, Gamureac informând doar că „a luat la cunoştinţă de adresa Muzeului Banatului” şi „va verifica aspectele semnalate”.

Intrigat şi neplăcut surprins de soluţia Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, care a trecut fără nici o explicaţie peste avizele favorabile date de Comisia Naţională de Arheologie şi de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice în sensul punerii în valoare a acestor „descoperiri de maximă importanţă pentru istoria şi evoluţia cetăţii Timişoara şi implicit pentru istoria României, având caracter de unicitate şi raritate la nivel naţional”, acad. prof. Răzvan Theodorescu a declarat, pentru PRESSALERT.ro, că a făcut deja demersuri pentru a afla exact cum s-a ajuns la această soluţie.

Inexistentul „Palat Ormós”

„Specialiştii” nu şi-au mai respectat nici propriile recomandări din proiect. Bunăoară, au susţinut morţiş că în Piaţa Libertăţii, macheta actualului cartier Cetate, e totuna cu cea care trebuia să reconstituie „vechea cetate habsburgică”, aşa cum prevedea proiectul. Mai mult, au mai amplasat o machetă făcută la IPROTIM pe strada Griselini, care nu era prevăzută în proiectl iniţial. Aceasta prezintă un releveu plan parter al cartierului Cetate în 1988, când Şerban Sturdza era angajat al institutului de proiectări, şi e similară ca execuţie cu cea din Piaţa Libertăţii, ambele datând din aceeaşi perioadă.

Conform ADR Vest, documentaţiile tehnice au mai suferit modificări pe parcursul perioadei de implementare, dar cum clauzele contractului sunt confidenţiale, nu e clar dacă cele două machete au fost donate oraşului în mod gratuit ori au fost plătite. „Specialiştii” au umplut zona vestigiilor de machete, socluri şi panouri pline de rugină şi au montat o placă cu inscripţia „Palatul Ormós” în faţa unei intrari a palatului baroc din Piaţa Unirii, deşi e irelevantă pentru acest edificiu.

Culmea batjocurii

Banca de lemn din Piaţa Ţarcului, care, conform proiectului, a fost amplasată „nu numai de stat jos în mod obişnuit dar şi pentru stat neconvenţional, întins sau în postura lotus”, a fost vopsită în albastru, acoperită cu stinghii de lemn şi înconjurată de un gărduleţ, care elimină orice variantă de odihnă – convenţională sau nu.


Pentru ca batjocura să fie deplină, a fost decorată cu o oaie bidimensională care pare că se hrăneşte cu frunzele copacului şi un fluture aplatizat, ţintuit pe un suport metalic, nişte kitsch-uri fără vreo legătură cu proiectul. Deşi „specialiştii” au susţinut că prin acoperirea vestigiilor istorice zonele respective pot fi mai bine întreţinute şi salubrizate, pe multe străzi, şi mai ales în Piaţa Ţarcului, mizeria se vede cu ochiul liber. Nu s-au pus nici grătarele de fontă la copacii din Piaţa Libertăţii, nu s-au construit cele trei chioşcuri de informare turistică şi fântâna cu apă potabilă prevăzute în proiect şi nu s-a suflat o vorbă despre copacii care mai trebuiau plantaţi. Mult promisa statuie din Piaţa Unirii, celebrul „Totem”, n-a mai fost plătit aşa că, deocamdată cel puţin, va rămâne în toată splendoarea lui doar „soclul” ruginit care maschează un punct trafo. Toaleta publică din aceeaşi piaţă, care trebuia renovată conform proiectului, continuă să fie zăvorâtă cu lacăte.

S-au semnalat primele denivelări

Cu toate carenţele, în cele din urmă proiectul a fost declarat finalizat. Sorin Vlad Predescu, directorul Direcţiei de Cultură Timiş, spune însă că pentru lucrările realizate de firma Romprest s-a întocmit o lungă listă de remedieri care vizează calitatea lucrărilor şi mobilierul stradal. „Acestea intră în sarcina constructorului, fără finanţare suplimentară. Termenul legal este de trei luni şi va exista o comisie care va verifica şi remedierile” a precizat Sorin Vlad Predescu pentru PRESSALERT.ro.

Şi pentru lucrările realizate de firma Corint, în perimetrele în care au ieşit la iveală vestigii arheologice, s-au cerut mai multe remedieri. În primul rând s-a solicitat refacerea pavajului în zona băilor turceşti, deoarece, din cauza lucrărilor superficiale sub paviment, acesta a început deja să se deniveleze. Totodată, direcţia a interzis accesul maşinilor în zona vestigiilor, spulberând astfel doleanţele primăriei formulate în caietul de sarcini. Au existat mai multe obiecţiuni şi s-au făcut mai multe recomandări de natură tehnică şi referitoare la finisaje, s-a constatat că vestigiile istorice din Piaţa Sf. Gheorghe nu au fost corect tratate pentru a fi protejate şi s-a solicitat completarea tratamentului, s-a cerut suplimentarea panourilor turistice, cu informaţii mai vizibile şi mai explicite, actualele elemente de informare fiind aproape ilizibile. Toate acestea presupun şi cheltuieli suplimentare din bugetul local.

Foto: Codruţa Oprean, Adrian Pîclişan

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.