Aproape cinci ani – atât are Timişoara la dispoziţie să se pregătească pentru a a se ridica la înălțimea distincției de Capitală Culturală Europeană. Victoria Timişoarei a stârnit la nivel local un val de bucurie, iar meritele capitalei Banatului au fost recunoscute şi de marii oameni politici ai României. Legat de drumul spre 2021 se poate spune, pe scurt, că va fi unul plin de muncă.
Ce se va întâmpla în Timişoara când va fi Capitală Culturală Europeană
Despre provocările acestui titlu, dar şi despre munca necesară implementării proiectelor din 2021 au vorbit în această seară la PRESSALERT LIVE directoarea Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann, şi pianistul Teo Milea.
Simona Neumann a subliniat faptul că de acum înainte asociaţia pe care o conduce va avea nevoie de un spaţiu de muncă mult mai mare, dar şi de o finanţare sigură din partea Primăriei Timişoara, pentru a achita contractele colaboratorilor.
Invitata a subliniat că „va exista un director artistic care va implementa lucrurile. Este un întreg mecanism în dosar, va fi un apel de propuneri internaţional, pentru că trebuie să fie cineva care are expertiză de acest nivel şi cine îl va alege va fi o comisie independentă din câţiva specialişti locali, dar şi internaţionali.
(…) Acest program se adresează tuturor, e un criteriu de selecţie să implici întreaga populaţie şi mai ales categoriile de persoane defavorizate să le aduci mai aproape de actul cultural şi în acest sens am imaginat intervenţii artistice în cartiere (…) Prin acest program vrem să intrăm foarte mult în cartiere să şi creăm mici centre unde să aibă loc activităţi culturale şi după ce se termină anul Captalei Culturale. Noi am imaginat un concept al unei candidaturi şi sigur că pe lângă acest program pot să existe foarte multe spectacole care să se desfăşoare în paralel. Manelele se vor întâmpla acolo unde se întâmplă. Noi am încercat să canalizăm într-o manieră logică, pe baza unor idei, iar în program există trei paliere mari care se referă la oameni, la locuri, adică aici ne referim la spaţii abandonate, la spaţii industriale nefolosite, la clădiri de patrimoniu care sunt într-o anumită stare şi asupra cărora noi să atragem prin evenimente atenţia decidenţilor care trebuie să intervină acolo să le transforme şi al treilea mare palier priveşte conexiunile, conexiunile între noi, conexiuni între cartierele oraşului, dar şi la conexiunile Timişoarei cu regiunea, conexiunea regiunii cu Europa”.
Care este rolul Primăriei Timişoara în implementarea proiectului CCE şi cum putem pierde titlul
Conform invitatei, Timişoara este deschisă la colaborări cu Bucureşti, Baia Mare şi Cluj-Napoca, oraşe care au pierdut în cursă, dar care, spune Neumann, au avut proiecte culturale bune în dosarul lor de candidatură. În ceea ce priveşte contribuţia primăriei, a guvernului şi a celorlalte autorităţi, Simona Neumann a explicat că săptămâna aceasta, la Ministerul Culturii va avea loc o întâlnire unde să se discute despre bugetul alocat Timişoarei pentru evenimentele culturale.
„Sunt investiţii foarte importante care trebuie puse în aplicare și aici primăria și consiliul județean trebuie să joace cartea pentru investițiile strategice pe următorii ani, astfel încât să existe o centură, să termine niște lucrări. Acesta este rolul primăriei în implementarea anului capitalei culturale și nu implementarea programului cultural, implementarea proiectelor de investiții”, a subliniat Simona Neumann. În ceea ce privește posibilitatea pierderii titlului de CCE, Timișoara are un singur risc: ca unul din oamenii importanți din administrație să facă o declarație rasistă.
Muzicianul Teo Milea și-a exprimat speranța ca după dobândirea acestui titlu timișorenii să colaboreze cu toții spre binele orașului.
