Prezența unor jucători străini în Liga a III-a din România poate ridica sprâncene, cu atât mai mult cu cât cei de pe teren provin din partea cealaltă a globului. E cazul lui Heriberto Ponce Jr. și Jairo Jose Aquino, mijlocașii americani sosiți la Mama Mia Becicherecu Mic în această vară prin intermediul noului patron al ”pizzerilor”, George Sîngeorzan.
Visul american în ceea ce privește ”soccer-ul” poate să treacă prin România. Cel puțin asta speră Junior și Jairo, doi tineri, ambii în vârstă de 26 de ani, și noile achiziții ale grupării cunoscute în restul țării pentru numele ei lung și inedit. Mama Mia joacă acum pe ”CFR” din Timișoara și se află sub patronajul lui George Sîngeorzan, antreprenor cu origini bănățene stabilit în SUA.
Vinerea trecută ”pizzerii” au avut derby local cu Millenium Giarmata. Heriberto Ponce Jr. a luat loc pe banca de rezerve, lângă mezinii Ciobanu și Croitoru. Jairo Aquino a fost titular. Noul mijlocaș al lui Mama Mia s-a remarcat cu un stil diferit față de cel al colegilor. Îi place să ”mângâie” balonul. E încă 0-0 și se aude vocea antrenorului Cosmin Stan: ”Jairo, mai tare, pe jos!”, în românește. Vine și răspunsul latino-americanului: ”Yeah, yeah, sorry!”. Jairo pătrunde de câteva ori periculos prin apărarea ”milenară”, preferă să paseze, dar acțiunile nu sunt încheiate cu succes de colegi. După o oră e rândul lui Ponce Jr. să intre pe gazonul ciufulit de la Gara Mare în locul conaționalului. Echipa în dungi alb-roșii orizontale se distanțează la 3-0 în duelul cu Giarmata. Nici Heriberto nu înscrie. El are un stil diferit, e mai înalt și nu-i scapă nicio minge pe sus, Stan recomandă elevilor să lanseze mingea pe american. Meciul se încheie cu victorie, prima în actuala ediție de campionat pentru Mama Mia. După joc Jairo pleacă primul spre mașina pusă la dispoziție de club.
Direcționați de un alt ”Gigi”
Din vestiarul învechit, dar totuși îngrijit față de alte ”facilități” ale vechilor ”leoparzi”, iese Heriberto. ”Știu că e pe partea cealaltă a globului, dar am venit să ajut această echipă. Patronul Gigi (n.r. George Sîngeorzan) mi-a propus să vin aici, am lucrat cu el și mi-a spus să ajut echipa, de aceea sunt aici. L-am întâlnit în America în urmă cu mult timp și obișnuiam să particip la turnee alături de el. El m-a văzut și știa cum joc. Practic m-a văzut jucând în stradă și mi-a propus să vin în România. Am jucat la universitate fotbal, nu la profesioniști”, ne răsplătește Ponce Jr. curiozitatea.
În SUA, ”pro” înseamnă campionatele MLS sau NASL (North-American Soccer League).
Jairo Aquino îl așteaptă la mașină pe ”Junior”. El nu se află la prima experiență în Europa de Est. În primăvară a fost jucătorul Academiei UTM Chișinău, unde a avut doar două apariții în prima ligă. ”Am ajuns acolo datorită lui Gigi, agentul nostru, era prima divizie, și atunci când crești vrei întotdeauna să joci în Europa. Am vrut să profit de oportunitate. Mai aveam un sezon în Moldova, dar am ales să venim aici pentru că e echipa agentului meu și prietenul meu urma să joace la Mama Mia”, își explică Jairo opțiunea.
Precum mulți americani din sudul Statelor Unite, Jairo și Junior au origini latino. Primul are și cetățenie salvadoriană, cel de-al doilea are sânge mexican, nu și pașaport. ”…Da, aș putea să obțin în timp cetățenia română (râde), și da, cu speranță, echipa națională”, spune zâmbind Ponce Jr., Jairo pufnește în râs și trebuie să luăm o pauză.
Întrebați de C-ul neaoș cei doi au oferit răspunsuri peste așteptări, pentru noi, în America orice muncă e ”de aur” și e respectată. ”E a treia ligă, dar cred că e un nivel bun, fizic, toată lumea încearcă să ajungă sus și se intră tare, tackling-urile sunt dure, dar cred că e un campionat bun per total. Ne testăm, așteptăm și jocuri care vor fi cu echipele din primele două eșaloane (în Cupa României). Vom vedea cum stăm. Sper că voi prinde din nou un contract în prima divizie, dar doar Dumnezeu știe. În Moldova sau în România, unde e un nivel mai bun. Îl știam doar pe Hagi, dar când ajungi aici se vorbește despre echipele bune, precum Steaua, Dinamo”, continuă Jairo Aquino. Numărul 16 pe tricou la CS Nuova Mama Mia e conștient și de situația fotbalului local. ”Am auzit de Poli, bineînțeles, sunt două, am fost la ACS Poli anul trecut, pentru echipa mare, dar nu puteau lua jucători străini pentru că aveau probleme”, mai dezvăluie Jairo Aquino.
Profilul lui Heriberto Jr. de la echipa universitară California State Dominguez Hill spune că îi apreciază pe Ronaldinho, așa că nu ezităm… ”Aș fi vrut să joc ca el, dar stilul fiecăruia e diferit. Eu joc mingea, alerg mult, îmi place să sprijin mult echipa. Ca să fiu sincer nivelul e chiar bun, am jucat cu câteva echipe puternice, dar cred că mai avem nevoie de timp. Jocul cred că e mai fizic, sunt jucători solizi, rapizi, e un alt stil, tineri cu tehnică bună. În prima fază îmi doresc să ajungem mai sus cu echipa și apoi să joc la un nivel mai înalt, oriunde m-ar duce acest lucru. Îmi place să combin, încerc să mă implic fizic, dar vreau mai mult”, mărturisește Junior. Spre deosebire de Neymar Jr., Ponce Jr. auzise și el de Gică Hagi.
George Sîngeorzan, patronul echipei, implicat se pare în afaceri din domeniul transporturilor, are și rol de agent de jucători în Statele Unite. ”El oferă șanse jucătorilor care vor să evolueze la un nivel profesionist, cred că e un lucru bun, cred că mai pot sosi americani în România”, conchide Jairo, ”client” la rândul său.
Nevoiți să se ”bată” pe post
Californienii Aquino și Ponce Jr. s-au împrietenit evoluând pentru echipa universității californiene Mt. San Antonio: ”Am jucat cu Junior împreună de când aveam 18 ani. Am jucat într-o ligă universitară”. Din cauza regulamentului din țara noastră, la nivelul eșalonului terț o echipă poate avea un singur extracomunitar pe teren. Prin urmare, cei doi sunt concurenți direcți pe post. Meciul trecut a fost invers, Heriberto Ponce Jr. a fost titular și a fost înlocuit pe parcurs de Jairo Aquino.
”Nu mă deranjează, el dă totul pe teren, eu fac la fel. Sunt pregătit să joc 10-20 de minute sau oricât se decide, sunt apt… Mi-aș fi dorit să fie atlfel, să joc alături de el, pentru că știu stilul lui de a evolua, dar nu se poate. Cu speranță o să ajungem într-o ligă superioară”, precizează Ponce Junior. ”Când începe meciul el chiar mă susține, îmi spune să fac așa sau altfel, să joc tare, la fel cum și el dacă începe primul știe că eu îi acopăr”, completează Jairo. Și nu par doar vorbe de complezență.
”Micii sunt buni!”
Cei doi s-au obșinuit deja și cu viața din Timișoara. ”Locuim împreună. Gătim, ieșim în oraș, îl descoperim, facem poze… Prietenele noastre au venit din America și am fost în excursie la Budapesta, a fost plăcut… Iubesc Timișoara, prietena mea e româncă, așa că mi-a arătat împrejurimile cât a fost aici. Cred că e frumos, în special mall-ul mi-a plăcut”, mai spune Jairo. ”Nu, nu am fost încă în cluburi. Am încercat să învăț limba română, pe cât posibil. Dar în mare parte asta facem… Îmi place și mie orașul, acum chiar pot să mă deplasez, recunosc locurile. M-am obișnuit treptat”, vine replica lui Junior.
Jairo plusează și povestește câte ceva din experiența culinară legată de România, mai ales descoperirea micilor. ”Și mâncarea e bună, surprinzător. Am fost o dată în State la un turneu și ni s-a servit mâncare românească. A fost groaznică, dar presupun că doamna bucătăreasă nu a știut cum să o gătească. Dar aici e chiar bună, am mâncat mici. Chiar îmi plac!”, subliniază Jairo. ”La început nu mi-a plăcut, dar m-am obișnuit”, a concluzionat Ponce Jr..
Până la a străluci pe scena europeană, latino-americanii de la CS Nuova Mama Mia Becicherecu Mic se pregătesc de încleștările de uzură cu ACS Industria Galda sau CS Performanța Ighiu.
