RETROSPECTIVĂ 2016 Anul în care Timișoara Saracens s-a măsurat într-adevăr cu rugby-ul...

RETROSPECTIVĂ 2016 Anul în care Timișoara Saracens s-a măsurat într-adevăr cu rugby-ul puternic din Europa. Prin ce alte provocări a trecut campioana României

0
DISTRIBUIȚI
Timișoara Saracens vs. Steaua

Campioana României a avut parte de un an sub spectrul evoluției în EPCR Challenge Cup. Timișoara Saracens RCM a tânjit să se bată cu reprezentantele celor mai tari campionate, dar a părut într-o ușoară pierdere de turație după un sezon lung pentru internaționalii săi. Eșecurile din faza grupelor competiției continentale arată însă nivelul rugby-ului autohton prin cea mai bună echipa a sa. Bănățenii au păstrat în 2016 Cupa României după o nouă finală cu Baia Mare, nu însă și Cupa Regelui.

Timișoara Saracens a început anul 2016 cu toate trofeele sezonului trecut în buzunar și mai puțin afectată de problemele cu Curtea de Conturi față de alte concitadine. Asta grație componentei private puternice. Mai important, datorită schimbării sistemului de desfășurare a SuperLigii, titlul de campioană rămâne în vitrina clubului cel puțin până în 2017.

Cu lotul în mare parte conturat, achizițiile din acest an competițional nu prea au avut șanse să spargă ”monopolul” internaționalilor și al stranierilor pe cale să devină și ei ”Stejari”. Cu câteva mici excepții, de fapt reveniri, precum cea a lui Cătălin Fercu, înapoi de la ”Big brother” Saracens FC, și Horațiu Pungea (Oyonnax, Franța), ceilalți au rămas jucători de lot, cel mult. Deși poate erau așteptări mai mari de la nume precum Aholelei ori Calle Rivas. În rest, strategia clubului s-a bazat pe întărirea echipei de tineret. La plecări, cele mai importante au fost numele lui Alexandru Țăruș (Beziers) și Manasa Saulo (Toulon), ultimul fiind înțeles cu francezii încă de la finele lui 2015 după Cupa Mondială.

Anul calendaristic recent încheiat a fost sinonim cu bătăliile europene pentru trupa din Ronaț. Deoarece nu mai era nicio îndoială că echipa-fanion a Banatului la rugby e forța dominantă pe plan intern. Cu locul de baraj pentru intrarea în grupele EPCR Challenge Cup asigurat, elevii lui Grainger Heikell au încheiat parcursul perfect din grupa de calificare cu o victorie la Heidelberg în ianuarie. În primăvară bănățenii au trecut de campioana Italiei, Calvisano Rugby, după un 36-23 la Timișoara, respectiv 28-17 în retur, și astfel și-au îndeplinit obiectivul principal: calificarea în competiția europeană în care FR Rugby interzisese practic participarea echipelor de club după parcursul dezastruos al lui Dinamo. Până acum, în puternica întrecere în care în ultimii ani România a fost reprezentată de Selecționata Wolves, trupa de pe Bega nu a impresionat, dar nici nu s-a făcut de râs. Nu trebuia să fii însă specialist în rugby pentru a concluziona că sorții nu au fost blânzi pentru o echipă din Est.

Impactul cu lumea bună a sportului oval a fost destul de sever pentru ”lei”, chiar dacă vorbim de competiția continentală numărul 2. Timișoara Saracens a început abrupt, un 17-59 acasă cu finalista de anul trecut din Challenge Cup, scoțiana Edinburgh Rugby. Apoi, la cinci zile distanță, o înfrângere cu 0-27 pe terenul parizienilor de la Stade Francais, a doua echipă din Hexagon ca palmares. A urmat ”dubla” din decembrie cu un alt club de mare tradiție, Harlequins din Londra. După ce au deschis uimitor scorul prin Calafeteanu timișorenii cedau însă fără drept de apel pe ”Marele oval”: 3-42. Peste o săptămână pronosticul pe Twickenham Stoop putea fi doar unul. Gazdele nu i-au menajat pe campionii României și le-au aplicat un și mai dur 75-3. O experiență ”de învățare” pentru Popârlan și colegii săi. Una care va continua în ianuarie cu jocul de acasă împotriva francezilor (14 ianuarie, ora 14.00), respectiv deplasarea la Edinburgh (20 ianuarie). Saracens RCM nu a fost nici revelație în Grupa 5, dar e în primul rând vorba de diferența mare dintre națiunile care domină acest sport și restul lumii.


Mai rău ca bănățenii stau în cele cinci grupe doar Grenoble, o trupă totuși din Franța.

Cupa României, unicul trofeu pe 2016

Pe plan intern prima bătălie importantă a fost cea pentru Cupa României, finala având loc chiar pe ”Dan Păltinișanu”. Deși au cedat la debut în fața singurei rivale de pe plan intern, CSM Știința Baia Mare, campionii au ajuns apoi lejer în ultimul act. Celelalte competitoare neavând cum să oprească ”sarazinii” pe ”Beast Mode”. În semifinală Steaua a fost practic sparring-partner, scor 36-7. Show-ul de acasă a fost completat pe 21 mai, când Saracens RCM și-a luat binemeritata revanță în fața maramureșenilor, scor 37-12 pentru Umaga și compania. Cupa a rămas însă și singurul trofeu al anului pentru timișoreni. În cealaltă competiție K.O. organizată de FRR, Cupa Regelui, bănățenii s-au oprit surprinzător în sferturi. A fost un eșec-șoc cu CSM Olimpia acasă (scor 11-18), nu prima piedică făcută de bucureșteni. Ce-i drept competiția a fost abordată cu jucători din valul 2 datorită numeroaselor chemări la lotul național. ”Apoteotic” sezonul intern a fost încheiat cu două jocuri de clasament stabilite cam inutil de federație în decembrie. Asta și în condițiile în care pe Burcea și compania îi mai așteptau două dueluri crâncene la nivel continental. De altfel, jocul cu Cluj nu s-a mai jucat pentru că echipele au hotărât de comun acord să nu intre pe terenul înghețat de la marginea Timișoarei. Rezultatul: un eșec la masa verde, la fel de ”inodor și incolor”, pentru ambele.

Timișoara Saracens cu trofeul în brațe, unicul deznodământ
Timișoara Saracens cu trofeul Cupei României

La finele verii Timișoara Saracens avea să înceapă și turul noii ediții a SuperLigii, campionatul în format toamnă-primăvară, ca în celelalte sporturi de echipă. Așadar ediția 2016-17 a început cu o nouă victorie bănățeană împotriva celor din Baia Mare, de această dată după un ”comeback”. Așa cum subliniam mai sus, nu a fost primul ”rodeo” al echipei pregătite de Grainger Heikell cu CSM Olimpia pe post de surpriză. Campioana suferind pe terenul bucureștenilor singurul eșec în noua SuperLigă. Timișoara Saracens RCM va aborda sezonul de primăvară din postura de lideră, însă se află la egalitate cu oarecum revelația CSA Steaua, care are tot 24 de puncte adunate. Rezultatele lor pozitive sunt datorate în bună măsură prestației vedetei Cătălin Vlaicu. Dar nici în aceste condiții ”militarii” nu au rezistat ”tăvălugului” din Ronaț, unde s-a înregistrat un strâns 8-6 pentru gazde.

Naționala României, cucerită de ”stranierii” din Banat

După Cupa Mondială din 2015 naționala României a început să se bazeze tot mai mult pe jucători de la clubul de pe Bega. Mai întâi anul a început cu victoria din Nations Cup în urma unei finale cu Argentina XV. Una în care Rădoi și Fercu au marcat eseuri decisive. Rând pe rând stranierii Timișoarei au început să fie naturalizați și să încline și mai mult balanța spre un lot cu o componentă ”sarazină” aproape pe jumătate la meciurile-test din cadrul World Rugby. Jody Rose, Jack Umaga, Stephen Shennan și Tangimana Fonovai au debutat pentru națională, primul cu eseu. În condițiile în care Paula Kinikinilau era deja ”Stejar” cu acte în regulă de la Mondialul din Anglia iar Randall Morrison debutase și el în 2015. Nici noul val de la Saracens RCM nu a fost ocolit, din lot făcând parte pe final de an Florin-Vlăduț Popa, desemnat cel mai bun tânăr jucător din campionatul intern, și Marius Simionescu. Apropo de superlative, FRR l-a desemnat în urma voturilor și pe Fercu, alături de Vlaicu, cel mai bun jucător din SuperLigă, în timp ce echipa Timișoara Saracens a fost aleasă cea mai bună din țară.

Rămâne de văzut ce va însemna anul 2017 pentru Timișoara Saracens. Dacă elevii actuali ai lui Grainger Heikell vor găsi motivația necesară pe plan intern, acolo unde ”a avut totul”, după aventura europeană și cum va fi făcută tranziția către nou generație.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.