Biserica în care se află cea mai veche pictură bizantină din vestul...

Biserica în care se află cea mai veche pictură bizantină din vestul țării, de peste 600 de ani, în PARAGINĂ. Ce comori ascunde FOTO

0
DISTRIBUIȚI

Unul dintre cele mai vechi monumente istorice și bisericești din județul Hunedoara este biserica „Sfântul Nicolae” din comuna Ribița, construită, după unii cercetători, în anul 1414 dar după cei mai mulți, în 1417.

Deși se află pe lista monumentelor istorice de importanță națională din România și este înscrisă în patrimoniul european al monumentelor istorice, atât datorită vechimii cât și a picturii deosebite, păstrată până în ziua de azi, prea puțini știu de existența ei, pentru că a ajuns într-o avansată stare de paragină și nu beneficiază de nici un fel de promovare.

Ctitorie medievală a cnezilor locali

Biserica cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost ridicată de cnezii locali Vladislav și Miclăuș, din piatră de râu fățuită pe muchii, pe o colină nu prea înaltă, și păstrează cea mai veche pictură bizantină din Ardeal, considerată și cea mai frumoasă. Satul, aflat în depresiunea Bradului, este menționat din 1369, printr-un document care confirma stăpânirea lui Neașca Teodor asupra mai multor așezări, printre care și Ribița.

Acuzat de infidelitate de regele Sigismund de Luxemburg, fiul său a fost deposedat de aceste domenii dar urmașii săi le-au reprimit și au început construirea bisericii, în semn de recunoștință pentru redobândirea pământurilor. Se pare că în vremurile de început, trăiau aici mai mulți călugări, care, după răspândirea calvinismului, au întemeiat o nouă mănăstire. Biserica a revenit în proprietatea obștii sătești în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.

Biserica este rectangulară, în formă de navă, și cu toate că stilul arhitectural al bisericii este bizantin, multe detalii, precum intrarea și ancadramentele ferestrelor, sunt de factură gotică sau romanică. În partea de vest, lipit de biserică, se află turnul-clopotniță iar pereții se remarcă prin grosimea lor, de aproximativ un metru. Pisania de pe peretele sudic, scrisă în limba medio-bulgară, indică destul de neclar data la care a avut loc sfințirea bisericii iar întreaga pictură murală care acoperă în întregime pereții interiori este o remarcabilă creație de sorginte bizantină și este cea care dă bisericii adevărata ei valoare.

Biserica a suferit transformări în secolul al XVI-lea, când a fost trecută la cultul reformat, iar pictura a fost acoperită cu mai multe straturi de tencuială, dar nu a fost distrusă.

Cea mai veche pictură bizantină din Ardeal

În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în anii interbelici monumentul a suferit unele modificări, fără a aduce însă schimbări majore față de forma inițială a bisericii, așa cum apare ea în miniatura din tabloul votiv.

În urma unor sondaje, specialiștii au constatat că vechea pictură s-a păstrat sub zugrăveala nouă pe întreaga suprafață a pereților, cu excepția bolților. Este unica biserică transilvană care păstrează aproape complet întreg canonul iconografic și indică legăturile artiștilor transilvăneni cu lumea bizantină, precum și păstrarea credinței ortodoxe în această provincie.

În 1994, o parte a picturii originale a fost decopertată și a fost scoasă la iveală vechea pictură. După opinia specialiștilor, pe iconostasul bisericii din Ribița este pictat cel mai frumos Pantocrator din pictura medievală românească iar în sfântul altar se poate vedea o minunată pictură a Sfântului Arhanghel Mihail, cele două picturi murale fiind incluse în toate albumele de artă medievală religioasă. Pictorul este anonim dar după unii, pare a fi fost realizată de zugravul Mihu, unul din cei mai de seamă pictori transilvani ai vremii.

Valoarea documentară a picturii

Pictura iconosrasului, în întregime descoperită, are în centru chipul Mântuitorului – temă specifică picturii bizantine – care este încadrat de scena care reprezintă Buna Vestire, cu reprezentarea Fecioarei Maria, a Arhanghelului Gavriil și a regelui David, cel din urmă o prezență fără precedent în această scenă iconografică, ca un simbol al originii pământene a lui Iisus Christos, iar în partea opusă se poate vedea Închinarea Magilor, care pune în evidență divinitatea Pruncului Iisus. Pe iconostas apare și chipul Sfântului Nicolae, ocrotitorul bisericii, și a Sfintei Varvara, considerată de unii Cuvioasa Sfântă Parascheva.

Pictura, datată la începutul secolului al XV-lea, se remarcă prin stilul bizantin care se împletește cu elemente ale tradiției locale, conferindu-i astfel o puternică notă de originalitate. Pe lângă alte scene biblice, precum răstignirea, scena Învierii, Înălțarea și alte momente din ciclul marilor sărbători bisericești, figuri de sfinți, dar și iadul cu focul veșnic, sunt redate și tablourile votive ale cnezilor ctitori, care înfățișează Sfântului Nicolae ctitoria în miniatură. Ele oferă detalii foarte prețioase despre chipurile cnezilor și ale soțiilor acestora, despre vechile costume ale nobililor români care păstrau elemente tradiționale ale portului românesc, se remarcă asemănarea existentă cu figurile țăranilor bătrâni care mai trăiesc în zonă și cu îmbrăcămintea acestora, cu atât mai mult cu cât această epocă e prea puțin cunoscută din documentele vremii.

Sunt înfățișați, de asemenea, regii canonizați ai Ungariei, care își extinseseră stăpâniriea asupra acelor teritorii, fără ca acestea să se afle sub autoritatea bisericii catolice, așa cum demonstrează pictura bisericii. Pe lângă valoarea sa artistică, pictura bisericii din Ribița are, și prin inscripțiile în limba slavonă, limba oficială folosită în bisericile ortodoxe din acele vremuri, o remarcabilă importanță documentară și istorică.

Biserica din Ribița, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură și artă bisericească medievală, a fost lăsată multă vreme în uitare și e gata să se prăbușească.


Primăria și parohia comunei Ribița au depus în toamna anului trecut un proiect pentru consolidarea bisericii în vedera obținerii unor fonduri europene dar acesta a fost respins de ADR Vest deoarece nu îndeplinea toate criteriile de eligibilitate din grila prevăzută de ghiduri.

Surse foto: crestinortodox.ro, wikipedia.org

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.