Timișoara este orașul unde legea rămâne, de cele mai multe ori, pe locul doi, prioritate având interesele unora sau altora și nu binele cetății. De exemplu, fălosul municipiu de pe malurile Begăi nu are de ani de zile un plan urbanistic general. Altfel spus, o lege care stabilește ce și cum se poate construi în fiecare zonă sau care este regimul maxim de înălțime. Niște reguli clare care ar limpezi lucrurile și nu ar mai lăsa loc la abuzuri și matrapazlâcuri.
Dar acest lucru nu se întâmplă, deși PUG-ul ar fi trebuit să fie gata de ani de zile. În lipsa acestui document, apele sunt tulburi și rechinii imobiliari pot acționa în voie. Desigur, cu complicitatea celor din Primăria Timișoara care nu dau niciun semn că ar fi preocupați să rezolve lucrurile rapid.
Această stare de provizorat permanent este scuza ideală pentru a fi aprobate tot felul de clădiri de birouri sau de locuințe care sfidează orice logică arhitecturală sau bun simț estetic.
Președintele Asociației Salvați Patrimoniul Timișoarei, Ilie Sârbu, a vorbit la PRESSALERT LIVE despre monstruozitatea care s-ar dori construită peste drum de primărie, după demolarea inclusiv a clădirii care a adăpostit fostul Liceul de Artă, încărcată de istorie și cultură – o hardughie de cinci etaje întinsă pe câteva mii de metri pătrați cu un turn înalt de zece etaje. Monstruozitatea ar face parte din „dezvoltarea orașului”, a lăsat să se înțeleagă primarul municipiului, care nu vorbește, însă, de aprobarea PUG-ului.
Doar avertismentul public al celor de la asociație a făcut ca propunerea legată de clădirea-monstru să fie retrasă de celebrii arhitecți care au lansat-o la solicitarea clientului lor, un om de afaceri din Cluj Napoca. Acesta este doar un episod petrecut în lipsa unui plan urbanistic general, iar războiul nu este nicidecum terminat. Timișoara riscă să-și piardă identitatea și să se transforme din mica Vienă în orașul de plastilină. De care fiecare trage cât poate, după cât de greu are contul.
