Ar putea beneficia de apă caldă şi de căldură aproape gratuit, însă, de ani buni de zile locuitorii din comuna Gottlob se lovesc de indiferenţa autorităţilor, care refuză să pună în valoare cea mai mare bogăţie pe care o are comuna: apa termală. Primarul din Gottblob, Gheorghe Nastor, a explicat, la sfârșitul săptămânii, că deşi a încercat să aplice pentru finanţare de la Uniunea Europeană pentru implementarea unui proiect privind crearea unei reţele de termoficare care să folosească apa termală, nu a avut succes.
„Lucrăm de trei, patru ani de zile pentru că zona are o rezervă imensă de ape geotermale neexploatată.
Dacă vă uitaţi în Ungaria, ungurii şi-au făcut pe toată frontiera noastră nişte centre superbe de încălzire cu apă termală.
În baza acestor lucruri am incercat şi noi prin program transfrontalier. Ungurii şi-au rezolvat problema, nu mai vor acuma, energie regenerabilă ceea ce şi normal din punctul meu de vedere. (…) Am ajuns şi la Bruxelles în periplul de a rezolva problema asta. Ni s-a spus de acolo că România nu a semnat Planul Juncker de energie regenerabilă. Eu o să mă duc după 15 la preşedintele Comisiei de energie regenerabilă. Anul trecut când am fost la Bruxelles pe tema aceasta exista un buget de 50.000.000 de euro, acum am înţeles că în 2017 e de 200.000.000. Sigur, proiectul, studiul de prefezabilitate trebuie să fie agreat de Banca Europeană. El este în lucru, am avut un studiu de prefezabilitate, acum lucrăm la cel de fezabilitate în principal pentru încălzirea instituţiei şi a comunei şi returul la un centru de agrement. Eu am vorbit prea mult pe tema asta şi îmi pare rău că am vorbit, pentru că am stârnit invidie pe tema asta, pentru că mie mi se pare că autorităţile statutului trebuie să se implice să sprijine investiţia asta”, a declarat Nastor.
Conform studiului de fezabilitate, investiţia ar urma să se ridice la 30.000.000 de euro, însă primarul comunei spune că nu este exclus ca sistemul să fie implementat şi la Lovrin şi în alte două localităţi din Serbia. Conform datelor de până acum Banca Europeană de Investiţii ar urma să suporte cea mai mare parte din costuri, iar cetăţenii ar urma să suporte doar branşamentele.
