Vadim Cruşcov: „Încercăm să educăm, prin prestația noastră, urechile ascultătorului“. Vezi când...

Vadim Cruşcov: „Încercăm să educăm, prin prestația noastră, urechile ascultătorului“. Vezi când va avea loc următorul recital al artistului timişorean

0
DISTRIBUIȚI
Vadim Cruşcov Jazz Band va susţine un spectacol cu piese din Marea Carte Americană a Cântecelor

Vadim Cruşcov, timişoreanul pasionat de vocal jazz şi swing-ul anilor 1940 – 1970 va susţine un nou concert în faţa melomanilor locali, alături de colegii săi de trupă, în cadrul căruia îi invită pe cei interesaţi să descopere Marea Carte Americană a Cântecelor (The Great American Songbook). Muzicienii vor cânta piese din repertoriul unor artişti ca Frank Sinatra, Dean Martin, Louis Armstrong, Nat King Cole, Ray Charles, Louis Jordan, Elvis Presley, Tom Jones, precum și ale arhitectului român Aurelian Andreescu. Concertul va avea loc vineri 21 iulie de la ora 20.30 la Vineri 15, iar alături de Vadim Cruşcov vor fi prezenţi Aurel Dragalina la pian, Mircea Ardeleanu Jr la contrabas şi Csongor-Zsolt Szabo la tobe şi percuţie. Înaintea acestui concert, am realizat un interviu cu timişoreanul care a devenit cunoscut acum trei ani datorită proiectului „Welcome To My World”.

– Cât de cunoscute sunt piesele din seria „The Great American Songbook“, în rândul amatorilor de concerte din Timişoara?
– The Great American Songbook reprezintă o colecție neoficială de piese din prima jumătate a secolului 20, create pentru teatrele și scenele de pe Broadway, New York, și pentru filmele hollywoodiene. Marea majoritate a pieselor sunt dominate de stilul swing – acel ritm în care accentul cade pe pulsul muzical mai slab. Deși mai multe edituri și-au atribuit unor publicații acest nume, nu există o definiție inechivocă a acestei colecții. Inspirația noastră pentru concert am încercat să o menținem cât mai aproape de compozițiile originale, din care aș aminti „Let’s Face the Music and Dance” și „I’ve got my love to keep me warm” compuse de Irving Berlin, „Fly Me To The Moon” al lui Bart Howard, „It Don’t Mean a Thing (If It Ain’t Got That Swing)” al eternului Duke Ellington, „You and the Night and the Music”, semnată Arthur Schwartz și Howard Dietz, și multe, multe alte piese pe care le avem în repertoriu. Aceste piese au fost interpretate în mod repetat, atât instrumental cât și vocal-instrumental, de la începutul secolului 20 și până în ziua de astăzi. Artiști precum Frank Sinatra, Dean Martin, regina jazzului Ella Fitzgerald, iar dintre cei mai noi i-aș aminti pe Michael Buble, Lagy Gaga (împreună cu Tony Bennett), Robbie Williams, au abordat cu toții aceste cântece.Așadar, sunt foarte mari șanse ca spectatorul timișorean să cunoască deja o multitudine din aceste cântece și să nu știe neapărat că sunt din „The Great American Songbook”.


În cele din urmă, fiecare timișorean ar trebui să răspundă pentru sine la întrebarea dacă îi sunt sau nu cunoscute piesele. Iar noi aducem cu bucurie în lumina reflectoarelor aceste capodopere ale muzicii.

– Trăim în vremuri în care mulţi artişti aleg să cânte cover-uri. Care ar trebui să fie departajarea între trupele bune şi cele mai puţin bune, la acest capitol?

– În principiu, cover-ul în sine nu e un lucru rău sau în vreun fel condamnabil. Am putea să îi numim „cover-iști” pe toți acești interpreți amintiți adineauri. Toți cântau – într-un fel magistral! – aceleași piese, compuse totuși de un număr limitat de compozitori. Să ne aducem aminte și de anii 1960 – 1970, când aceeași piesă era cântată în franceză, italiană, germană, engleză, spaniolă. Piesele traversau oceanul înainte și înapoi și făceau furori, indiferent de limba de interpretare. Aceeași linie melodică cântată și instrumentată de artiști diferiți conferă tot atâtea specificuri piesei. Evident că apreciez originalitatea unei linii muzicale complet noi, a unei piese noi. În privința muzicii noi, această originalitate se bucură însă rareori și de complexitatea sunetelor oferită de genurile jazz, traditional pop, chiar rock ale secolului trecut. În acest sens, avem în plan să lucrăm la compoziții proprii – pe care le vom anunța atunci când vor ajunge la maturitate. Cât despre diferența dintre trupele bune și mai puțin bune, las la latitudinea publicului să filtreze ce îi place și ce nu îi place, să viziteze concertele și spectacolele care îi plac. Iar pe de altă parte, încercăm să educăm prin prestația noastră, urechile auditoriului în sensul genului muzical de calitate.

– Cum arată scena muzicală timişoreană în 2017? Care e părerea ta public versus trupe, kitsch versus artă… gratis versus bilet de intrare?
– Sunt fericit să observ că avem o serie de trupe timișorene care se bucură de succes în rândul publicului. Festivalurile internaționale muzicale sunt de asemenea mai mult decât binevenite. Ne-au vizitat recent titani ai jazzului la JazzTM 2017! Din punct de vedere muzical, anul 2017 in Timișoara este înfloritor. Relativ la temele public „versus” trupe, precum și kitsch versus artă, Prologul din Faust al lui Johann Wolfgang Goethe tratează grăitor tema atragerii unui număr cât mai mare de spectaori versus oferirea unui fond calitativ al prestației artistice. În cele din urmă, e necesară atingerea unui echilibru a celor două: să oferi lucruri accesibile, care atrag spectatorii și să o faci într-un fel în care să rămâi credincios valorilor proprii înalte. Gratis versus bilet de intrare? Cred că spectatorul trebuie să își asume actul artistic oferind ceva în schimb, iar deocamdată biletul de intrare mi se pare cea mai potrivită formă de asumare.

Biletele pentru concertul susţinut de Vadim Cruşcov Jazz Band la Vineri 15, costă 20 lei şi se pot procura la intrarea la spectacol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.