„Instaurarea Administrației Românești în Banat. Județul Timiș-Torontal și Caraș-Severin” este titlul expoziției foto-documentare organizate de Consiliul Județean Timiș în colaborare cu Muzeul Național al Banatului, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj, Muzeul Banatului Montan Reșița, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, Mitropolia Banatului, Episcopia Caransebeșului și filiale bănățene ale Arhivelor Naționale, al cărei vernisaj va avea loc vineri, 28 iulie, ora 12.00, în foaierul palatului administrativ.
Imaginile prezentate în expoziție reprezintă cele mai importante evenimente din Banat la sfârșitul primului război mondial, când armata și administrația imperiului austro-ungar au intrat în disoluție, s-au constituit consiliile și gărzile naționale și Sfatul Poporului, iar armata sârbă și apoi cea franceză au preluat controlul asupra Banatului.
E prezentată, de asemenea, participarea delegaților bănățeni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, unde aceștia și-au făcut cunoscută dorința de unire cu Regatul României, precum și momente din conferința de pace de la Paris, unde Banatul, disputat de România și Serbia, a avut parte de o atenție specială, în final hotărându-se ca două treimi din Banatul istoric – respectiv fostele comitate Timiş, Caraş şi o parte din Torontal – să revină României, iar o treime, Regatului Sârbo-Croato-Sloven.
Cea mai mare parte a expoziției prezintă trecerea la administrația românească în Banat, în partea proviniciei care a fost recunoscută României.
După retragerea definitivă a sârbilor, în 28 iulie 1919 Aurel Cosma a fost instalat prefect de Timiş, iar în dimineața zilei de 3 august 1919, ostaşii armatei regale române conduşi de colonelul Virgil Economu au sosit la Timișoara, întâmpinați de timișoreni și nu numai într-o atmosferă de sărbnătoare.
Festivitatea oficială a avut loc în Piața Domului, numită de atunci Piața Unirii, la care a participat și Ionel Brătianu, venit de la Paris, Ștefan Cicio-Pop, unul din artizanii unirii, și alte oficialități. O ultimă secțiune a expoziției se referă la cele mai importante reforme făcute în România reîntregită, respectiv reforma agrară, votul universal și Constituția din 1923.
Multe din fotografiile și documentele prezentate în expoziție, care se află în colecțiile muzeelor bănățene și ale arhivelor, sunt inedite, fiind necunoscute publicului larg.
