Prea mulţi nevolnici în ţara asta. Asta-l supăra pe preşedinte. Într-un final, azi noapte, la ieşirea din celebra cârcimă Cireşica, Traian Băsescu a dat soluţia de criză pentru tot poporul – să se 
descurce fiecare cum poate, fără să aştepte vreun ajutor. Că doar modele de succes au câte vor în jurul lor. Că doar nu din ajutoare sociale de la sta şi-a ridicat pupila preşedintelui casa de un milion de euro. Ci din vânzări anterioare, făcute pe cont propriu. Cum şi-ar fi ridicat Videanu casa prin care te plimbi cu tractorul, dacă nu s-ar fi descurcat de unul singur? Că doar nu era să aştepte ajutor de la Elena Udrea, care să nu-şi cumpere o poşetă ca să-şi ia el clanţa de la uşa. Nici profitul brutăriilor portocalii nu ar fi crescut aşa dacă n-ar fi umflat patronii contractele pentru cornurile şcolarilor de la şefii de partid.
Ca să nu vorbim de mari asfaltatori ai neamului. Asfaltatori mai mult de bugete, decât de şosele. Tot pe cont propriu se fac închirierile pe un leu şi cumpărarea apoi pe un ban jumătate a ce a mai rămas în picioare pe la firmele unde statul mai e stăpân.
Până la urmă e de înţeles şi enervarea preşedintelui. El i-a spus să trăiască bine. Nu-i vina lui că pensionarul nu ştie să-şi joace la bursă cei 300 lei din pensie ca să aibă bani şi de medicamente şi de băi termale şi nici n-are sereleul de supt fonduri publice. Sau că un patron de firmă nu ştie cum să se descurce prin hăţişul de impozite şi taxe care cresc peste noapte. Într-o ţară cu prea puţini descurcăreţi, după gusturile preşedintelui, poporul stă cu capul plecat. Un alt lucru neplăcut marinarului de cursă lungă. Care se mândreşte că pe furtuna crizei stă cu capul sus. Cu singura diferenţă că aude vâjâitul vântului din spate geamurilor fumurii ale limuzinei şi gâtul stă drept, sprijinit de cărămizile euroi ale camarilei portocalii.
