Subprefectul Marossy: Şantierele, principala sursă de praf a Timişoarei

Timişoara mai are trei luni la dispoziţie pentru a trimite Comisiei Europene cifrele cu privire la poluarea aerului din oraş. Deşi s-au făcut tot felul de planuri pentru creşterea calităţii aerului, în Timişoara nu s-au înregistrat modificări semnificative. O statistică prezentată, astăzi, de către subprefectul de Timiş, Zoltan Marossy, cu privire la staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Calea Aradului şi Calea Şagului arată că doar în anii 2010 şi 2011 s-a depăşit limita de pulberi în suspensie cu 39 respectiv 47 într-o anumită perioadă.”Accentul trebuie pus pe Timişoara şi apoi pe celelalte localităţi din judeţ pentru că aici este poluarea cea mai mare.

La staţia din Carani, comuna Sânandrei, nu au fost depăşiri în 2010, iar în acest an 11”, a spus Zoltan Marossy.

Aceste depăşiri vor fi raportate Comisiei Europene, datele din aparatele de monitorizare a calităţii aerului mergând mai departe aşa cum sunt, fără a putea fi modificate. “Sper ca România să nu ajungă în situaţia Poloniei, care a trebuit să plătească pentru aceste nerealizări. Ministrul Mediului şi Pădurilor a solicitat ca în cele 15 zone din România unde aerul este destul de poluat să îşi revizuiască planurile şi să delimităm ce se poate face din fonduri proprii şi ce se poate face cu sprijin guvernamental”, a mai spus subprefectul Marossy. Cel mai mult praf din Timişoara se datorează, din punctul de vedere al subprefectului, nerespectării măsurilor de protecţie a aerului din domeniul construcţiilor. “Mi se pare teribil acel obicei de a arde tot ce nu mai trebuie prin casă. E un obicei care se practică mai mult în mediul rural”, a mai afirmat Zoltan Marossy.