Cum s-a bătut Dan Diaconescu cu megaciocoii

Cum s-a bătut Dan Diaconescu cu megaciocoii

3
DISTRIBUIȚI

„Seara, pic de obosită, dar stau să-l văd la OTV. E tare Diaconescu, ăsta dragă”, se confesează o gospodină cu tricou violet şi papuci de gumă. Se foieşte nerăbdătoare în faţa Filarmonicii din Timişoara, În mână are fotografia adoratului. Cumpărată de la activul Partidului Poporului. 1 leu Danu’ mic tip calendar,  2 lei Danu’ mare tip vedere. Înăuntru partidul dă de mâncare şi de băut. Tot pe bani şi fără bon fiscal. Femeia aşteaptă să ia autograf. E trecut de 13, ora stabilită pentru sosire, dar nu mai apare. Oricum, toată lumea e pregătită. În capul scărilor veghează un pensionar cu pălărie şi faţă de fost activist PCR. La rever îl are prins în bolduri pe Dan Diaconescu. În culori. Mai încolo, badigarjii se coc plictisiţi în echipamentul negru. Se dezmorţesc doar când apare un ins cu scuter de Săcălaz care se parchează taman pe locul rezervat maşinii. „Eu am numărul de telefon a lui Dan Diaconescu. Ia lăsă-mă, dom’le-n pace”, se răţoieşte admiratorul când i se cere să mute mopedul că strică decorul. „Vorbesc doi trei de la noi şi la sfârşit domnul Dan ţine o, o prelegere”, anunţă unul dintre organizatori. Nu înainte să împartă-n două mulţimea de pensionare supărate că „ne taie ăştia iară pensia” şi de soldaţi devotaţi cauzei PPDD-ului pentru că „celelalte partide e pe falsuri.


Ăsta spune drept. E singurul partid care poate spulbera eşchicherul politic de la stânga la dreapta”. Dintr-o pungă apar câteva baloane cu însemnele partidului. Un ins cu coadă de cal şi lanţ de aur gros de două degete le umflă rapid la gură şi le împarte. Sunt gratis şi dispar repede-n mulţime.

Cu o oră întârziere apare şi Dan Diaconescu. N-apucă să pună piciorul pe asfalt că sare lumea să-i ia autografe. Răzbate cu greu până la pâinea împodobită cu flori de salcâm plus un trandafir violet. „Când ajung la Cotroceni preşedinte, te iau acolo”, îi promite copilului care face echilibristică cu tava. Înghesuiala e mare la intrare,  în sală e lejer. Lumea e masată la parter. La etaj doar câţiva activişti şi-o pancartă. Discursurile politice sunt mitraliate între două aplauze furtunoase şi imnul partidului-  „să votăm câţi mai mulţi şi astfel UDMR să fie sub linie”, „urmăresc în fiecare seară OTV-ul şi vă urmăresc domnule Diaconescu cu căldură şi admiraţie”, „trebuie să conteze nu numai banii, ci şi pregătirea profesională şi spirituală a omului membru al PPDD”, „să nu ne uitaţi când ajungeţi preşedinte şi pe noi studenţii, să avem locuri de muncă după facultate” şi „banii poporului înapoi şi hoţii la puşcărie”. Sala ia foc când vorbeşte Dan Diaconescu. Fanele aplaudă de parcă e concurs. Şi adulatul nu le uită „vreau să salut sutele mele de amante oteviste cu care mă culc în fiecare seară şi mă trezesc dimineaţa”. „Aşa e, bravoooo”, răspunde sala. Pentru că Poli are aceeaşi culore cu partidul său, Diaconescu promite că „în lupta cu ciocoii, cu superciocoii, cu megaciocoii, vom lupta şi cu cei de la FRF care v-au luat echipa din prima ligă. După alegeri vom face să aveţi din nou echipă. Toate partidele sunt împotriva noastră. Sunt tot mai multe semne”. Aplauze şi urale. Se promite o nouă revoluţie „dar acum mai aveţi sute de mii lângă voi, timişorenii”.  Într-un colţ, o gorilă-n negru concluzionează despre obiectivul pe care trebuie să-l scoată-n câteva minute din mulţimea otevistă „are şi ăsta vrăjeală ca şi ceilalţi. Dă, frate, la dume, de n-are aer”. Pe scenă, finalul e apoteotic ” Dan Diaconescu va fi preşedinte, iar Traian Băsescu va fi la închisoare. Când Traian Băsescu va cădea, milioane de români se vor ridica. Pensiile şi salariile vor creşte, taxele vor scădea”. Şi ca bonus – Timişoara, capitala României.

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.