După ce şi-a făcut încălzirea de prim ministru, curăţind pereţii birourilor 
Guvernului de icoane sau diplome şi unificând programul de lucru al bugetarilor, Mihai Răzvan Ungureanu a venit cu prima solicitare serioasă – vrea două miliarde de euro strânşi la buget în urma acţiunilor Vămii, Finanţelor şi Poliţiei pe linia combaterii contrabandei. Obiectiv ambiţios ca idee, însă realizabil ca şi o mie de kilometri de autostradă anul acesta în România.
Întrebarea firească – cu cine să se combată contrabanda? Cu vameşii şi poliţiştii de frontieră care sunt fraţi de sânge de ani cu traficanţii de ţigări şi alcool şi care au schimbat împreună guverne, după guverne? Cu poliţişti şi finanţişti care ştiu să numere şpaga mai bine decât articolele de lege? De ce s-ar topi peste noapte reţelele mafiote care au pus stăpânire pe zone întregi din ţară sau pe instituţii cheie. Şi mai există un detaliu extrem de important – îndemnul la lupta cea mare cu evaziunea vine cu câteva luni înainte de campania electorală şi pentru care toţi cei puşi în funcţiile cheie de partid trebuie să producă. Câţi mai mulţi bani. Prioritar pentru şefii de deconcentrate va fi îndemnul primului ministru sau ordinul şefului de la partid, care l-a „uns” pe funcţie şi fără de care ar fi rămas un nimeni pe stradă? Şi dacă, printr-o minune, se vor strânge cele 2 miliarde de euro la buget în două luni, va rămâne o singură întrebare – cât a fost şpaga rămasă în conturile private ale puterii portocalii pentru care comisionul este esenţa existenţei?
