Libertatea presei din România poate fi afectată prin recomandările Comisiei Europene

Apador CH, Active Watch și Centrul de Jurnalism Independent au semnat o scrisoare deshisă prin care își arată îngrijorarea față de ultimul raport al Comisiei Europene, cu recomandări legate de evoluția României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Fiind catalogat de unii drept cel mai dur raport de până acum, din cauza haosului din justiție din ultima perioadă, iar de alții drept purtător de vești bune (vezi declarația cu privire la pregătirea României de a intra în Schengen), un punct i-a surpins însă pe toți deopotrivă. Este vorba despre referirea la modul în care presa își face treaba și la “derapajele” acesteia.

“Organizațiile semnatare își exprimă nedumerirea și îngrijorarea cu privire la constatările și recomandările cuprinse în MCV care fac referire la mass media. Considerăm că acestea fac abstracție de cadrul legal în vigoare și de standardele care rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și ignoră profilul clasei politice românești, care adeseori a încercat să retrângă libertatea presei, prin presiuni economice sau măsuri legislative. Există un risc real ca afirmații de tipul celor din MCV (“revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoțită de o protecție corespunzătoare a instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum și pentru a pune la dispoziție măsuri reparatorii eficiente”) să fie invocate de politicieni români pentru a justifica noi inițiative legislative menite să restrângă libertatea de exprimare, situație cu care ne confruntăm în fiecare an”, se arată în scrisoare.

Reprezentanții celor trei organizații menționate punctează definiția libertății de exprimare și riscul de reinterpretare a acesteia. “Prezența unor astfel de mențiuni în raport sugerează că actuala practică a instanțelor românești este insuficient de severă în cazurile de libertate de exprimare a presei, ceea ce poate duce la o debalansare a practicii judiciare interne, cu afectarea libertății de exprimare.

Reamintim că, potrivit jurisprudenței CEDO, libertatea de exprimare este protejată și atunci când presa exagerează, ofensează, șochează, atâta timp cât se urmărește dezbaterea liberă și cu bună-credință a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcționarea justiției și lupta anti-corupție”.

“În acest context, atragem atenția că legislația în vigoare oferă suficiente instrumente de apărare celor care se consideră a fi victimele unor atacuri mediatice. Noul Cod Civil, precum și Legea Audiovizualului și Legea de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii conțin prevederi explicite ce protejează dreptul la demnitate, la imagine, la onoare, la viață privată, inclusiv pentru membrii puterii judecătorești. Există deja decizii ale instanțelor pe noul Cod Civil care dau satisfacție celor care au apelat la justiție pentru a își proteja acele drepturi care, în opinia lor, au fost încălcate de mass media”, se mai arată în comunicat.

Problema, tot mai discutată în ultimul timp, a jurnalismului-instrument în mâna patronului de presă este atinsă și de această dată. “Folosirea presei ca instrument de luptă politică de către patronat este un fapt semnalat constant de organizațiile de media și de drepturile omului în ultimii zece ani. Noi înșine am acuzat public șantajul, hărțuirea, atacurile la comandă, care s-au dovedit a fi practici răspândite în media românească. Acestea constituie grave abateri de la rolul jurnalismului într-o societate democratică, de la normele etice și profesionale și afectează grav credibilitatea presei. Dar organizațiile semnatare apreciază că actualele mijloace legale de protecție a victimelor exceselor la care se referă raportul pot furniza reparații suficiente cu condiția să fie utilizate”.

La final, se face referire, nu în ultimul rând, la faptul că insulta și calomnia nu mai sunt incrimante penal. “Reamintim Comisiei Europene că libertatea de exprimare a fost una din cele patru condiții impuse de CE României în perioada de preaderare, iar insulta și calomnia au fost eliminate din Codul Penal cu numai șase ani în urmă, în pofida rezistenței acerbe a clasei politice. Fără sprijinul Comisiei Europene și fără presiunile exercitate de CE asupra autorităților de la București, situația libertății presei ar fi fost mult mai gravă. De aceea, solicităm Comisiei Europene să își mențină preocuparea pentru protejarea libertății de exprimare în România și să rămână un avocat al acestui drept în fața autorităților române”.