DRDP Timișoara plătește sute de mii de lei pentru curățirea WC-urilor ținute închise de pe autostrada Timișoara – Lugoj UPDATE Ce scuză a găsit directorul Ambruş

Bucăţica de autostradă de aproximativ 10 km spre Lugoj este dotată cu câte o parcare pe fiecare sens de mers şi câte un grup sanitar, ambele indicate de panourile rutiere de pe marginea autostrăzii din kilometru în kilometru. Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara s-a arătat deosebit de grijulie cu întreţinerea acestora şi, la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, a publicat o invitaţie de participare pentru achiziţii publice prin cerere de oferte, intitulată „servicii de ordine şi curăţenie aferente celor două spaţii de servicii ale Autostrăzii A1 Timişoara-Lugoj Lot 1 amplasate la km 500+536 (km 47+700 proiect)”. Au fost depuse oferte din partea firmelor SC Eurotrust Trading SRL Hunedoara, cu sediul în Lupeni, Invest Milenium SRL Bacău şi Goldfar Ecocleaning SRL Arad. În 13 decembrie a fost declarată câştigătoare prima dintre ele, cu o propunere financiară de 205.440 lei plus  TVA pentru un an de zile.

Prevederile din caietul de sarcini răspund celor mai înalte exigenţe şi sunt demne de standardele celei mai civilizate ţări europene; potrivit cerinţelor achizitorului, firma prestatoare trebuie să asigure ordinea şi curăţenia în cele două parcări  24 de ore din 24. Printre cele mai importante condiții s-ar putea enumera spălarea geamurilor şi înlocuirea celor sparte, activităţi de dezinsecţie şi deratizare, dezinfectarea şi igienizarea pereţilor, panourilor despărţitoare, pardoselilor grupurilor sanitare, precum şi a gresiei, faianţei, oglinzilor, chiuvetelor, cu substanţe fără risc de toxicitate. Se mai prevede ca grupurile sanitare să fie prevăzute cu săpun lichid, prosoape de hârtie, hârtie igienică şi suporturi pentru toate acestea, odorizante şi soluţii dezinfectante  pentru WC, coşuri de gunoi cu capac, perii de spălat, să existe diferite tipuri de  detergenţi, soluţii şi emulsii necesare pentru efectuarea curăţeniei, diferenţiate în funcţie de suprafaţa care trebuie curăţată, gunoiul să fie depozitat în pubele pe categorii – hârtie, plastic şi sticlă – personalul să aibă echipament de lucru şi de protecţie adecvat.

Firmei câştigătoare îi revine şi sarcina de vidanjare periodică a foselor septice, aceea de a avea în cabina de serviciu o trusă de prim ajutor, să asigure acces la numerele de telefon de prim ajutor şi, nu în ultimul rând, să interzică prezenţa câinilor în perimetrul grupurilor sanitare. Prestatorul este cel care trebuie să asigure transportul angajaţilor – personal calificat şi instruit – şi să asigure colectarea gunoiului. Tot potrivit caietului se sarcini, achizitorul – adică D.R.D.P. Timişoara – are obligaţia să verifice săptămânal modul în care firma îndeplineşte serviciile pentru care încasează banii şi să evalueze calitatea şi cantitatea acestora pentru a întocmi decontul.

Cel care se aventurează spre Lugoj pe crâmpeiul de autostradă dat în folosinţă şi este încercat de vreo nevoie fiziologică va avea, după ce se va fi lăsat ghidat de panourile indicatoare, o neplăcută surpriză de proporţii. Ambele grupuri sanitare de pe cele două sensuri de mers sunt încuiate, aşa că nimeni nu poate admira splendidele dotări ale toaletelor şi modul în care acestea sunt întreţinute. Şi asta nu pentru că n-ar circula destule maşini: se vede că parcarea este frecventată după mizeriile aruncate pe jos, gunoiul aruncat la grămadă în tomberoane sau resturile nevoilor fiziologice, abandonate câmpenesc, în spatele clădirii. Cine se încumetă să oprească în parcarea aflată pe sensul de mers spre Timişoara, e întâmpinat de vreo patru maidanezi destul de prietenoşi, care au şi culcuş de burete şi o păturică pe gresia neasemuit de murdară aflată sub o copertină, la doi paşi de uşa de intrare în grupul sanitar. Lângă uşă stă sprijinită şi o banală mătură, pe care însă nu are cine să o folosească, un obiect care nici nu se numără printre echipamentele sofisticate cu care firma trebuie să fie dotată pentru a se achita de sarcini. Singurul care te poate băga în seamă, dacă se întâmplă să fie în preajmă, este vreun echipaj al R.A.O. Security, firma care a obţinut un contract de pază fără licitație pentru cei câţiva kilometri de autostradă. Bodyguarzii sunt mai degrabă iritaţi dacă te văd că zăboveşti prea mult pe-acolo, mai ales dacă  au zărit şi camera de filmat. Asta pentru că, desigur, nu înţeleg ce nu este în regulă. Am încercat să obţinem un punct de vedere de la liberalul Ioan Ambruş, directorul D.R.D.P. Timişoara, dar, ca de obicei, nu a răspuns la telefon.

UPDATE După apariția articolului, directorulAmbruș a trimis un drept la replică în care afirmă că pentru cele două spații nu s-a făcut nicio plată până acum pentru curățenie sau întreținere deoarece „aceste spaţii nu au fost puse deocamdată în funcţiune. Motivul pentru care contractul nu a fost pus în derulareeste că la cele două spaţii nu s-a făcut racordarea la reţeaua de electricitate. Contractul se va derula odată cu deschiderea spaţiilor de servicii”.