Justiţia din Guatemala l-a condamnat ieri pe fostul dictator Efraín Ríos Montt, în vârstă de 86 de ani, la o pedeapsă cu închisoarea de 80 de ani, 50 de ani pentru genocid şi 30 de ani pentru crime de război, transmit EFE şi AFP, citate de Agerpres. ”Acţiunile lui José Efraín Ríos Montt aparţin genocidului (…), iar pedeapsa care îi corespunde trebuie să fie aplicată”, a declarat judecătoarea Jazmín Barrios în cursul lecturii verdictului la care acuzatul poate face apel.
Îmbrăcat într-un costum de culoare închisă, fostul dictator a ascultat impasibil anunţul verdictului. Judecătoarea a mai cerut revocarea arestului la domiciliu, valabil de la începutul lui 2012, şi trimiterea lui la închisoare.
În cursul preşedinţiei sale din perioada 23 martie 1982 – 8 august 1983, scurtă însă extrem de dură, au fost comise cele mai grave crime împotriva indigenilor din timpul războiului civil ce a durat 36 de ani. José Efraín Ríos Montt este primul preşedinte sud-american condamnat pentru genocid. Tribunalul s-a retras ieri dimineaţă pentru a delibera asupra vinovăţiei fostului dictator după ultima depoziţie a coacuzatului în proces, fostul şef al serviciilor de informaţii, José Mauricio Rodriguez.
Cei doi generali au fost judecaţi de la 19 martie pentru masacrarea de către armată a 1.771 de indieni de etnie maya (ixil) în departamentul Quiché din nordul ţării, sub regimul lui Montt. Sub autoritatea acestui fost dictator, ajuns la putere printr-o lovitură de stat în 1982 şi alungat un an mai târziu de ministrul apărării, armata a aplicat politica “pământului pârjolit” împotriva comunităţilor de indieni bănuite că susţin gherila de stânga, în plin Război Rece. Războiul civil din Guatemala (1960-1996) s-a soldat cu aproape 200.000 de morţi şi dispăruţi, potrivit statisticilor Naţiunilor Unite. În cursul procesului, peste o sută de supravieţuitori au venit să povestească atrocităţile comise de militari.
