Anul 2012 a însemnat politizarea cronică a pieţei de media, în condiţiile în care a fost marcat de războiul politic dintre preşedinte şi USL şi a consemnat două alegeri şi un referendum pentru demiterea şefului statului, potrivit raportului FreeEx privind libertatea presei în România în 2012, informează Mediafax. „Raportul privind libertatea presei în România în 2012” a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) şi a fost lansat astăzi, în faţa sediului din Bucureşti al Serviciului Român de Informaţii (SRI). În 2012, România s-a situat pe locul 42 în clasamentul anual al libertăţii presei realizat de Reporteri fără Frontiere, după Spania (36), Franţa (37), Letonia (39) şi înaintea altor membri ai Uniunii Europene, precum Ungaria (56), Italia (57), Grecia (84) şi Bulgaria (87).
“Găurile negre” ale presei
Potrivit raportului FreeEx pe 2012, cele mai importante evenimente ale anului trecut cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare au fost: confirmarea existenţei agenţilor sub acoperire în redacţii; intensificarea practicilor de poliţie politică împotriva unor jurnalişti şi activişti civici; faptul că înalţi demnitari au instigat la intervenţia serviciilor de informaţii şi a procuraturii împotriva vocilor critice; reprimarea abuzivă şi violentă a protestelor de stradă şi din arenele sportive; faptul că folosirea instituţiilor media ca arme politice de patronii de presă a fost mai vizibilă ca oricând, în contextul unui an politic marcat de alegeri locale şi parlamentare şi de referendumul pentru demiterea preşedintelui; partizanatul făţiş practicat de o însemnată parte a mass media; numărul mare de oameni de presă care au intrat în politică.
Criza economică a fragilizat şi mai mult statutul jurnalistului în raport cu patronatul, potrivit raportului, încălcarea drepturilor salariale şi abuzurile patronatului devenind un fenomen în piaţa media, pe fondul crizei economice. Numărul practicilor corupte de presă care au fost expuse public a crescut, remarcându-se şi o abundenţă a derapajelor editoriale, o serie de jurnalişti au fost linşaţi public de colegii lor de breaslă, iar discursul naţionalist şi homofob a „revenit în forţă”, se adaugă în raportul FreeEx.
Raportul arată că au existat presiuni politice exercitate asupra Consiliului Naţional al Audiovizualului din partea ambelor tabere politice, reprezentate de USL şi PDL, iar controlul politic s-a perpetuat asupra mediilor publice de radio şi televiziune. La conducerile radioului şi televiziunii publice au fost instalaţi un „fost şef al Serviciului de Informaţii Externe (TVR) şi un fost colaborator al Securităţii (SRR)”.
Printre alte evenimente care au avut un impact negativ asupra libertăţii de exprimare au mai fost blocarea accesului la informaţii de interes public de instituţiile statului şi accentuarea tendinţei de decuplare a zonelor de decizie de restul societăţii, dar şi interpretarea dată de unele instanţe noului Cod Civil, care aduce restrângeri grave libertăţii de exprimare.
Taberele mass-media
Vocile pro USL şi anti-Băsescu au dominat spaţiul mediatic. Importanţi lideri USL controlează entităţi sau grupuri media, potrivit raportului FreeEx, care îi dă ca exemple pe Dan Voiculescu, fondatorul Partidului Conservator, care deţine (prin familia sa) controlul trustului Intact, în timp ce Sebastian Ghiță, senator PSD, este patronul televiziunii de ştiri România TV. O altă televiziune de ştiri, Realitatea TV, este controlată de un apropiat al PSD, Cozmin Guşă. De partea cealaltă, fostul jurnalist, actual consilier politic Dan Andronic a condus corul susţinătorilor preşedintelui Băsescu, vârfurile de lance fiind cotidianul Evenimentul zilei şi postul de televiziune B1TV, potrivit raportului FreeEx.
Pentru a spulbera şi ultimele iluzii cu privire la independenţa presei, mai mulţi jurnalişti au făcut pasul în politică, unii dintre aceştia regăsindu-se deja pe băncile Parlamentului. Din păcate, se adaugă în acelaşi document, comportamentul acestor „vedete mediatice” riscă să compromită întreaga breaslă, aruncând o umbră de suspiciune asupra muncii pe care o depun în redacţii miile de jurnalişti fără statut de persoană publică.
Dincolo de politizarea discursului jurnalistic, cele mai grave atacuri împotriva libertăţii de exprimare au venit din zona instituţiilor represive ale statului şi a unor înalţi demnitari. Pentru prima dată există confirmarea infiltrării în redacţii a agenţilor sub acoperire ai serviciilor secrete (cazul Jurnalul Naţional), fapt asumat inclusiv de Serviciul Român de Informaţii (SRI), spun autorii raportului FreeEx.
Politicieni şi demnitari de rang înalt au avut discursuri agresive împotriva jurnaliştilor. Ambii preşedinţi aflaţi succesiv în funcţie anul trecut au cerut intervenţia serviciilor de informaţii împotriva vocilor critice. Preşedintele Traian Băsescu a reiterat cererea sa mai veche de includere a presei printre vulnerabilităţile la adresa siguranţei naţionale, în raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Preşedintele interimar Crin Antonescu a cerut explicit serviciilor de informaţii să-i identifice pe cei care au „distrus” imaginea ţării.
Numeroşi jurnalişti care au criticat acţiunile întreprinse de coaliţia guvernamentală în vara lui 2012 au fost supuşi unui linşaj mediatic din partea unor colegi de breaslă, fiind acuzaţi că fac parte dintr-o conspiraţie împotriva USL, iar agresivitatea limbajului în aceste cazuri a depăşit-o cu mult pe cea a politicienilor.
Cazul TVR
Accesul la informaţii de interes public nu s-a îmbunătăţit în ultimul an, fiind vizibilă tendinţa mediului politic de a decupla actul decizional de ochii publicului.
Jurnaliştii încă trăiesc cu riscul retragerii acreditării din cauza materialelor publicate, acte normative importante sunt discutate de instituţii publice cu uşile închise, informaţiile publice se obţin de multe ori prin decizii ale instanţelor şi nu direct de la instituţiile publice, se arată în raportul FreeEx.
Procesul de modificare a Constituţiei demarat la începutul lui 2013 se desfăşoară fără accesul presei sau al societăţii civile, conform deciziei lui Crin Antonescu (PNL), preşedinte al Senatului şi al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei. Un fapt pozitiv este instrumentalizarea conceptului de Open Data de tot mai mulţi activişti independenţi, dar şi de jurnalişti.
Anul 2012 a consemnat cel mai mare număr de abuzuri ale forţelor de ordine la acţiuni împotriva unor proteste stradale sau pe arenele sportive. Jandarmeria intervine în forţă pentru a reprima orice adunare publică, invocând lipsa unei autorizaţii, ceea ce reprezintă o interpretare abuzivă a legii adunărilor publice 60/1991, care nu prevede necesitatea autorizării. Şeful Jandarmeriei Bucureşti, Eugen Meran, a fost demis de Ministrul Administraţiei şi Internelor la începutul lui 2013 din cauza abuzurilor comise de cei aflaţi în subordinea sa, în urmă cu un an, la protestele din Piaţa Universităţii.
Fapt fără precedent – ca o măsură de limitare a pierderilor, conducerea TVR a oprit producţia editorială pentru 7 luni, decizia ridicând semne de întrebare cu privire la respectarea misiunii de serviciu public a TVR, aşa cum este definită de Legea 41/1994 de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune.
Directorul general interimar Radu Călin Cristea şi apoi Claudiu Săftoiu au exercitat presiuni asupra conducerii redacţiei siteului tvrinfo.ro, cu scopul de a obţine sursa informaţiei publicate de www.tvrinfo.ro în legătură cu plagiatul premierului Ponta, spun autorii raportului. De asemenea, redacţia tvrinfo.ro a fost împiedicată să mai relateze despre campania pentru referendumul de demitere a preşedintelui, invocându-se succesiv o serie de argumente ridicole, detaliate în capitolul dedicat TVR. În cazul radioului public, noua putere l-a numit ca preşedinte-director general pe Ovidiu Miculescu, fost manager al Radio Europa FM.
Claudiu Săftoiu şi Ovidiu Miculescu au avut legături cu serviciile de informaţii, se arată în document. Săftoiu a fost directorul Serviciului de Informaţii Externe pentru 6 luni, în 2006-2007, în timp ce Ovidiu Miculescu a semnat un acord cu Securitatea comunistă în anul 1987, conform CNSAS.
Jurnaliști umiliți de patronate
Agravarea crizei economice ce afectează piaţa de media a intensificat încălcarea drepturilor salariale, comportamentul abuziv al patronatului de presă devenind o practică. Jurnaliştii sunt presaţi să renunţe la drepturile salariale şi să accepte contracte pe drepturi de autor, care nu oferă nicio protecţie jurnalistului şi îi fragilizează poziţia în raport cu patronatul. De asemenea, devin tot mai frecvente clauzele abuzive în contractele de muncă sau de colaborare care restrâng dreptul salariaţilor la liberă exprimare, interzicându-le acestora să facă publice problemele din redacţii.
Situaţia economică a pieţei de media a continuat să se înrăutăţească, cel mai afectat sector fiind presa scrisă, care a traversat închideri de publicaţii, disponibilizări masive, scăderi substanţiale ale salariilor. Zona online a înregistrat o creştere a veniturilor din publicitate, dar acestea au fost absorbite în principal de marii jucători (Google şi Yahoo).
Dificultăţile financiare au amplificat compromisurile făcute de redacţii, ceea ce a distorsionat conţinutul editorial. Presiunea audienţei a generat o abundenţă a derapajelor editoriale, multe redacţii manifestând un vizibil dispreţ faţă de orice reguli profesionale şi pentru demnitatea persoanelor. Ştiri inventate, regizarea unor show-uri televizate pretinse a fi autentice, vânarea ostentativă a aspectelor morbide, ridicole, murdare ale vieţii unor persoane publice au devenit practici obişnuite, potrivit raportului FreeEx.
De asemenea, au apărut noi cazuri de şantaj de presă, iar în unele mai vechi au existat sentinţe ale instanţelor. Fostul acţionar al publicaţiei online www.HotNews.ro brokerul Cristian Sima l-a ameninţat pe directorul publicaţiei Bursa, Make (Florian Goldstein), că va face publice tranzacţiile sale pe pieţele de capital străine în cazul în care va publica informaţii care ar putea compromite societatea sa de brokeraj. Bogdan Chirieac a reapărut într-un nou scandal de corupţie de presă, fiind acuzat că a făcut trafic de influenţă pe lângă politicieni în favoarea unor companii străine.
În raportul FreeEx, Active Watch recomandă jurnaliştilor şi editorilor, printre altele, să se informeze cu privire la legislaţia care le afectează activitatea profesională (Codurile penal şi civil, Legea 544/2001, legislaţia audiovizuală, CCM Unic la Nivel de Ramură Mass-Media, Legea drepturilor de autor etc.), să se implice în monitorizarea legislaţiei şi a dezbaterilor cu publicul şi autorităţile, să susţină iniţiativele de autoreglementare, nu introducerea unei legi a presei, întrucât cadrul legislativ existent este suficient.
De asemenea, ActiveWatch le recomandă autorităţilor şi politicienilor să facă public modul în care sunt cheltuiţi banii publici, să aplice legislaţia unitar, în acord cu jurisprudenţa CEDO şi cu tratatele internaţionale la care România este semnatară, să organizeze dezbateri publice şi să respecte concluziile acestora. Raportul a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, care îşi propune să contribuie la protejarea şi promovarea dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei. Programul a început în 1999. Raportul este finanţat de Open Society Institute (OSI).
