Un control al Curţii de Conturi Timiş la Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara, care a avut drept obiect verificarea modului de administrare a patrimoniului public şi privat şi legalitatea realizării veniturilor şi efectuării cheltuielilor în 2010 şi 2011 a stabilit nu mai puţin de 19 nereguli, multe din acestea constând în prejudicii de natură financiară. Nouă dintre măsurile dispuse de Curtea de Conturi au fost contestate de conducerea aeroportului, dar cum comisia de soluţionare a contestaţiilor a menţinut punctul de vedere al comisiei de control, s-a ajuns în instanţă. Aeroportul a cerut anularea încheierii acestei comisii şi suspendarea punctelor contestate până la soluţionarea pe fond a cererii, dar acţiunea a fost respinsă de instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Timișoara.
Neregulile contestate de conducerea aeroportului se refereau la deficienţe în actele contabile ori la sume neîncasate din diferite contracte care au păgubit bugetul instituţiei conduse la vremea respectivă de pedelistul Cornel Sămărtinean. Comisia de control a constatat că la mai multe spaţii închiriate există diferenţe de suprafaţă care nu au fost facturate iar chiriile au fost mai mici faţă de tarifele aprobate de consiliul de administraţie, estimând un prejudiciu de 1.603.913,44 lei, cu TVA inclus. După ce aeroportul a făcut o altă experiză în urma căreia a rezultat o a treia variantă a suprafeţelor închiriate, Curtea de Conturi a ajuns la concluzia că, de fapt, nu se cunosc suprafeţele reale ale spaţiilor şi chiriile nu erau corect calculate.
S-a constatat, de asemenea, că în 2010 şi 2011, potrivit contractelor pentru servicii aeroportuare, aeroportul a încasat bani mai puţini de la Carpatair şi Tarom faţă de tarifele prevăzute de consiliul de administraţie, deficitul fiind estimat la 1.711.943,67 lei. Un prejudiciu de 269.450 lei a fost stabilit ca urmare a subdimensionării spaţiului închiriat firmei Trinvest Bakery SRL şi a diminuării tarifelor aprobate prin hotărârea consiliului de administraţie. Firma aparţine verișorului deputatului pedelist Alin Popoviciu, iar controlul Curţii de Conturi vine să confirme mai multe dezvăluiri făcute de PRESSALERT.ro în legătură cu acest contract dubios.
Nu au fost prezentate documente justificative care să confirme că o echipă de auditori ar fi identificat deficienţe de securitate a sistemului de stocare şi de transmitere a datelor şi nici vreun plan de măsuri pentru eficientizarea sistemului de supraveghere întocmit de firma Pre Quality, rezultând un prejudiciu de 130.466 lei. Pentru contractele de lucrări şi de furnizare semnate de Cornel Sămărtinean cu firmele MT Systems şi Agora SRL nu a fost prezentat un proiect tehnic sau de execuţie pentru instalarea sistemului de alarmă şi de supraveghere, nu există documente care să ateste lansarea comenzii, furnizarea produselor şi recepţionarea acestora ci doar un proces verbal de recepţie parţială care nu confirmă realizarea lucrării, plata făcându-se doar în baza facturii emise de furnizor.
Printre deficienţele care nu au fost contestate de conducerea aeroportului pot fi amintite neurmărirea respectării clauzelor contractuale referitoare la termenele de plată şi necalcularea de penalităţi pentru achitarea cu întârziere a chiriei sau achiziţionarea unor maşini, echipamente, mobilier, aparatură birotică sau soft fără avizul ministerului de resort, aşa cum prevede legea. Curtea de Conturi Timiş a apreciat că bugetul de cheltuieli al aeroportului a fost depăşit în 2011 cu 110,22%, respectiv 3.567.870 lei.
Si pe cioraparul Samartinean il intreaba cineva de sanatate? I-ar sta bine cu niste catuse la maini.
mah Fante
sa io suje lu domnupresedinte samartinean. idem lu domnu pompoviciu, idem lu domni pstafriciuc.
ie bini?
După cererile de ofertă, câştigătoare a fost fost firma MT Systems SRL, administrată de fostul ofiţer SRI Mircea Preunca, fratele consilierului PD-L Daniel Preunca, cu care s-a semnat un contract în valoare de 40324,87 lei. Cu excepţia preverilor legate de obiectul contractului, preţ şi durată, restul prevederilor nu au nici un fel de legătură cu instalarea echipamentelor de supraveghere, ci cu lucrări de…construcţii. Printre altele se prevede că “toate fosilele, monedele, obiectele de valoare sau orice alte vestigii sau obiecte de interes arheologic descoperite pe amplasamentul lucrării sunt considerate, în relaţiile dintre părţi, ca fiind proprietatea absolută a achizitorului”. . De asemenea, în stufosul contract, se fac referiri la amenajarea şantierului şi la obligaţia executantului “de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau podurile ce comunică cu sau sunt pe traseul şantierului şi de a preveni deteriorarea sau distrugerea acestora”. Toate aceste prevederi şi multe altele care nu au nici o legătură cu echipamentele de surpaveghere apar în contractul semnat de toată conducerea de la acel moment a aeroportului “Traian Vuia”, neexistând, însă, nici un rând despre asigurarea datelor personale şi a drepturilor angajaţilor monitorizaţi.
Camerele video și microfoanele au fost ascunse în senzorii de mișcare ai unui sistem de alarmare montat în 2010, prin firma lui Mircea Preunca, liberal și fost angajat SRI, între timp pensionar de boală.„Când au instalat senzorii de mişcare în birouri, au spus că sunt pentru hoţi. Nu ne-au zis nimic despre camere de supraveghere şi microfoane. Ştiam de camerele de pe holuri, dar nu ne-am imaginat că ne spionau în birouri”, spune unul dintre angajați. O parte din oameni bănuiau că sunt supravegheați îndeaproape, dar nu aveau nicio dovadă palpabilă.
Cornel Sămărtinean avea un adevărat panou de control al activității din cele 40 de birouri. Cu un singur click de mouse, Sămărtinean putea vedea ce se întâmplă în fiecare secundă în instituția pe care o conducea. Noul director al AIT, Dan Idolu, a constatat că avea, lângă televizorul din birou, și un server. Odată conectat cablul acestuia la unitatea video, Idolu s-a trezit că are în față propriii angajați, la locul de muncă.
Fostul director al Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara își spiona ilegal subalternii, în cele mai intime ipostaze. Corel Sămărtinean a montat camere de supraveghere ascunse în 40 de birouri, ajutat de un fost ofițer SRI.Din biroul de director general, Sămărtinean urmărea orice mișcare făceau angajații AIT, din cele 40 de birouri administrative. Contabilitatea, resursele umane, comunicațiile, secretariatul, comercialul și alte departamente erau atent supravegheate. „Uneori ne mai schimbam, la birou, în alte bluze. Aveam grijă să nu stam în fața ușii, și de fapt eram filmate în tot acest timp”, povestește Carmen.
Încercarea de a-l contacta telefonic pe Cornel Sămărtinean pentru a comenta operaţiunea ilegală de supraveghere nu a avut succes. Acesta și-a blocat numărul de telefon, care este „redirecționat către o destinație invalidă”.
26 iunie, 12:05. dino
Ce aveti cu bietul directoras pervers ? Se iubea si el asa, cu dreapta :)))
si controalele astea se fac cu dedicatie -uneori.Cand sunt baietii buni la putere ii faulteaza pe cei din opozitie si vicecersa.Asta e tara in care traim.
Botaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!posteaza toate comentariile!!!Fii corect!!!
ce bine a fost cu nea cornel
De asemenea, a anunţat că va lupta pentru regionalizare deoarece “una dintre motive este că nu îndeplinim din punct de vedere al regionalizării, condiţiile de eligibilitate” şi a dat ca exemplu Polonia pentru modul în care a absorbit fondurile europene. “O să vă dau like-uri, ăăă, link-uri, ca să vedeţi că pe anumite programe au avut rată de absorbţie de 100%”, a promis candidatul. Sămărtinean a susţinut că nu ştie de ce Monica Macovei a votat personal împotriva candidaturii sale, însă a asigurat că, în privinţa contractelor pe care le-a semnat în calitate de director pentru spaţiile comerciale care au ajuns la firma vărului lui Alin Popoviciu, nu are ce să-şi reproşeze “dimpotrivă. Şi-mi asum când spun lucrul acesta”. După care conferinţa de presă s-a încheiat.
dane, scapa de lepra de marinete ca asta era pe mina cu samartinean si cu dan alin. spionau toti angajatii si care ziceau nasoale de ei ii ardeau rau de tot. dai afara !!!!!!!!!!!!!!!!! marinete a montat camerele sa vada cine ii mai da la buci la amanta, ca stia ca mai e unu de la security de aia le-a pus camere si microfoane…………da-l afara ca nu are nici o treaba
Ha,ha,ha hai sa radem de, si impreuna cu idolu de prostiile ce le face.
bota nu o sa scrie adevarul despre idolu! a facut odata o gresala (cand a scris de cheltuielile exotice pe banii aeroportului-excursii la meciuri in anglia, in Dubai!!!!, sauna,etc. Dar si atunci nu a lasat sa se faca comentarii pe marginea articolului) si si a „primit o” atunci de la jupan idolu! de atunci…….mucles!
las nu-ti fa probleme, popo, bota o sa scrie de Idolu, dar doar cand o sa pice golanul asta de oltenas alcoolic. aaaa….si HOT. pana atunci nu are curaj, ca informatii are garla!
Pista aeroportului Traian Vuia din Timişoara ar putea pune în pericol în orice moment viaţa pasagerilor.
Mai multe probleme au fost descoperite de o echipă de specialişti de la Autoritatea Aeronautică Civilă care a făcut luna trecută verificări pentru prelungirea autorizaţiei de funcţionare a aeroportului.
Raportul Autorităţii Aeronautice Civile arată că asfaltul pistei este denivelat, iar pe alocuri a început să se descompună şi să ducă astfel la uzarea cauciucurilor avioanelor. Mai mult, în unele zone se formează bălţi care împiedică înaintarea aeronavelor.
Constatările aparţin specialiştilor din aviaţie care au controlat aeroportul din Timişoara în perioada aprilie-mai.
Conducerea instituţiei recunoaşte problemele pistei şi dă asigurări că pista va intra în reparaţii chiar de săptămâna viitoare.
„Este o neconformitate sub rugozitatea pistei. Asta se rezolvă. Autoritatea constată asta, a constatat şi anul trecut, şi acum doi ani, şi acum trei ani. (…) S-a organizat licitaţie, s-a semnat contract, s-au inceput lucrări”, a declarat directorul Aeroportului Timişoara, Daniel Idolu.
Sunt însă probleme şi cu iluminatul pistei, dar şi cu marcajele, care trebuie, în parte, refăcute. Dacă nu se întâmplă asta în cel mai scurt timp, se arată în notele specialiştilor, pot apărea situaţii în care o aeronavă să se poziţioneze greşit şi astfel nu mai sunt respectate distanţele de siguranţă dintre două aeronave parcate.
Mai mult, specialiştii au găsit în apropierea pistei animale şi păsări şi susţin că vegetaţia în exces din zonele de siguranţă favorizează existenţa animalelor sălbatice. Deşi ştie de această problemă, Daniel Idolu, directorul aeroportului, a pasat problema către angajaţi.
Nici în zona de parcare a aeronavelor lucrurile nu stau mai bine, conform raportului. Pe platformă au fost găsite mucuri de ţigară, ceea ce înseamnă că nu se respectă regula care interzice fumatul.
oare curtea de conturi reprezentata de ofiterulul sub acoperire, alcolistul anonim,ce a facut controlul la aeroportul a scris si de banii platiti de idolu la saloanelel de masaj si spa dupa 3 ani .Mii de euro cheltuiti pe masaje erotice ale conducerii. NU le ai vuzut dle… inspector. RUSINICAAAAAA, VINE CINEVA SI LA TINE SA TE INTREBE OARE DE CE?
TIMIŞOARA. « Schimbarea în bine depinde de tine ! »
Acesta era sloganul cu care Nicolae Robu i-a convins pe timişoreni să-l voteze. Alegătorii au crezut că au votat pentru schimbarea în bine, dar nimeni nu s-a gândit că promisiunile cu care Nicolae Robu a defilat în campanie erau doar minciuni electorale.
Cu ce s-au ales timişorenii? Cu promisiuni si idei, unele de-a dreptul fantasmagorice, căci primarul nostru visează şi visează bine şi foarte colorat. Visează la fântâna cu jocuri de apă, lumini şi muzica pe Bega, la muzee de ştiinţă şi, mai nou, la metrou. Trezirea la realitate este însă una cruntă: oraşul e ciuruit de gropi, trotuarele sunt praf, cerşetorii şi câinii vagabonzi îşi impart străzile ca într-un film prost.
10 iunie 2013 – un mic bilanţ pentru primarul Timişoarei, bilanţ pe care primarul Robu îl vede ca pe o victorie. Promitea marea cu sarea şi chiar îşi împărţise promisiunile pe 6 luni si pe 4 ani. Iată că s-a scurs deja un an şi, dacă tragem linie, vedem că Nicolae Robu n-a fost în stare să facă mai nimic din cele fagăduite pe jumătate de an, darămite pe un an.
Praf şi pulbere! Aşa pot fi descrise trotuarele din centrul istoric al Timişoarei. Şi să nu mai vorbim de străzi. Chiar în primele săptămâni după ce a ocupat fotoliul de primar, Nicolae Robu a trimis muncitori să astupe gropile de pe trotuare. Însă doar pe strada Vasile Alecsandri, acolo unde îşi are sediul Partidul National Liberal filiala Timiş. La doi pasi de strada Vasile Alecsandri, în sensul de la Mărăşti, dar şi pe străzile din jur, trotuarele sunt găurite din loc în loc, demne parcă de un scurtmetraj ce înfaţişează căderi de meteoriţi. De cealaltă parte, la un pas de clădirea Primăriei Timişoara, chiar peste stradă, trotuarul e pur şi simplu raşchetat de stratul de uzură. Iar în unele gropi a crescut deja iarba. Să nu mai vorbim aşadar de alte zone din oraş unde timişorenii se iau cu mâinele de cap când se urcă la volan.
Într-un an de zile primarul Nicolae Robu a reuşit să ceară angajaţilor Direcţiei de Mediu să pună la treabă firmele contractate de primărie pe domeniul spaţiilor verzi şi, în unele zone din oraş, repede au dispărut câteva fâşii. Asta, evident, n-a ajutat cu nimic la dispariţia prafului şi a noroiului din Timişoara. În proporţie covârşitoare, fâşiile verzi pline de noroi sunt la locul lor.
Din cei peste 8.000 de câini fără stăpân din Timişoara, atât cât estimau specialiştii din primărie că sunt pe străzi, căteva sute au fost sterilizaţi. Iar despre punerea lor în adăposturi nici nu poate fi vorba. Singurul adapost este cel ridicat de Danyflor la marginea Timisoarei, înspre Şag, care are locuri limitate. Maidanezii nu s-au speriat deloc de promisiunea făcuta de primarul Robu şi încă umblă în haite prin oraş . Iar adeseori preferă promenada prin centru spre nemulţumirea timişorenilor care se tem ca nu cumva animalele înfometate să le atace copiii.
Anul care s-a scurs a adus pentru timisoreni nu doar minciuni gogonate şi promisiuni neonorate, ci şi proiecte megalomanice, care, evident, nu se vor realiza niciodata. Zilnic Nicolae Robu îi aşteaptă pe jurnalişti la briefing-uri de presă unde le povesteşte tot ce visează el noaptea, prezentându-şi “ideile” drept “proiecte pentru Timisoara”. În realitate sunt doar “fantezii“, nicidecum “proiecte concrete pentru oraş“, având în vedere că niciodată primarul nu are habar de cifre, proceduri, sume, studii reale ori de unde va avea finanţarea necesară ca să le pună în practică. Răspunsurile la aceste întrebări sunt “încă nu ştiu, o să vedem“.
Recent, primarul Nicolae Robu a afirmat cu seninătate că doreşte să elimine linia de cale ferată de la suprafaţă care taie orasul în două şi să introducă metrou. Primarul era de-a dreptul fericit că i-a venit o asemenea idee vizionară, trecând peste faptul că Timişoara este situată pe o mlaştină şi că CFR-ul este în faliment. Ne-ar trebui totuşi nişte tramvaie decente şi funcţionale… şi poate măcar o parcare mare în centrul oraşului.
Şi la capitolul cultură a avut de zis ceva primarul nostru. Mai întâi a tăiat finanţarea pentru Festivalul de Jazz de la Garana, apoi a anunţat că Timişoara va avea un Festival de Jazz al ei. Zis şi facut, s-au alocat bani din bugetul local, aproximativ 100.000 euro şi s-au găsit şi ceva sponsori. Luna ianuarie se pare că a fost una inspiraţională pentru Nicolae Robu, atunci când a anunţat că vrea în Timişoara un Institut Multicultural : « Sa avem si noi ICR-ul nostru »…
Cireaşa de pe tort o reprezintă ultima achiziţie a primarului Nicolae Robu pentru Timişoara: Palmierii plantaţi în centrul oraşului care au stârnit un val de reacţii în sânul comunităţii, de la furie până la batjocură. Tinerii timisoreni şi-au exprimat protestul strângându-se sub palmierii ajunsi celebri şi au lansat sloganul « Azi in Palmişoara, mâine-n toată ţara ». Prin această acţiune a lor au încercat să-i transmită primarului Nicolae Robu că nu sunt de acord cu viziunea lui despre înfrumuseţarea bulevardului din centrul oraşului.
Am enumerat doar o parte dintr-un bilanţ trist, nicidecum victorios al unui an de administraţie Robu. Consider că prin ceea ce a făcut în acest prim an de la preluarea mandatului, primarul Nicolae Robu şi-a minţit continuu alegătorii şi a distrus spiritul Timisoarei.
Cornel Mircea Sămărtinean
Deputat PDL de Timiş
Doresc sa fac citeva consideratii vizavi de AIT TIMISOARA- pt perioada 2010-2012
Aeroportul Timişoara este poarta aeriana de vest a României spre Europa, situându-se pe locul al II-lea în România ca şi companie aeroportuară, luând in considerare componenta esenţiala a unui aeroport – numărul de pasageri procesaţi – 1,2 milioane de pasageri in 2011, la o zona de acoperire cu o populaţie de 2,5 milioane de locuitori (V-România, E-Ungaria şi E–Serbia).
TRAFIC
• ECONOMIC (indicatori economico – financiari)
(mii lei) 2009 2010 2011
Venituri totale 44.463 48.301 49.812
Cheltuieli totale 39.379 33.032 39.055
Cifra de afaceri 41.066 42.590 42.831
Profit brut 5.083 15.268 10.757
Productivitatea muncii (pasageri / nr. mediu personal) 4.263 4.736 4.842
Cheltuieli / 1000 lei venit 885.67 709.29 772.65
• REALIZARI
Infrastructura existentă, utilizată pentru procesarea pasagerilor si aeronavelor, trebuie sa se alinieze in permanenta realităţilor traficului aerian. Din aceste motive, obiectivele investiţionale au fost:
1. Terminal sosiri interne – NON SCHENGEN. Aeroporturile Timişoara Traian Vuia si Bucureşti Henri Coanda au fost singurele doua aeroporturi de importanta naţionala selectate de către Comisia Schengen in vederea evaluării Schengen.
2. Sistem electronic de supraveghere perimetrală. Obiectivul de investiţii s-a realizat din surse proprii.
3. Sistem electroalimentare perimetru de securitate. Obiectivul de investiţii realizat din surse proprii.
Obţinerea statutului de aeroport internaţional şi raportul pozitiv al vizitei delegaţiei Schenge
CERTIFICARI SI PREMII
1. Certificare ca „AEROPORT INTERNATIONAL” ce permite operarea de zboruri regulate spre spaţiul non-Schengen
2. Vizita comisiei Schengen în cadrul procesului de aderarea a României la spaţiul Schengen
3. LOCUL 1 pentru întreprinderi mijlocii, la categoria servicii transporturi TOPUL FIRMELOR 2010 si 2011
4. Distincţie de excelenţă – TOPUL FIRMELOR 2010 si 2011 – LOCUL 1
Declaraţie politică
TIMIŞOARA. « Schimbarea în bine depinde de tine ! »
Acesta era sloganul cu care Nicolae Robu i-a convins pe timişoreni să-l voteze. Alegătorii au crezut că au votat pentru schimbarea în bine, dar nimeni nu s-a gândit că promisiunile cu care Nicolae Robu a defilat în campanie erau doar minciuni electorale.
Cu ce s-au ales timişorenii? Cu promisiuni si idei, unele de-a dreptul fantasmagorice, căci primarul nostru visează şi visează bine şi foarte colorat. Visează la fântâna cu jocuri de apă, lumini şi muzica pe Bega, la muzee de ştiinţă şi, mai nou, la metrou. Trezirea la realitate este însă una cruntă: oraşul e ciuruit de gropi, trotuarele sunt praf, cerşetorii şi câinii vagabonzi îşi impart străzile ca într-un film prost.
10 iunie 2013 – un mic bilanţ pentru primarul Timişoarei, bilanţ pe care primarul Robu îl vede ca pe o victorie. Promitea marea cu sarea şi chiar îşi împărţise promisiunile pe 6 luni si pe 4 ani. Iată că s-a scurs deja un an şi, dacă tragem linie, vedem că Nicolae Robu n-a fost în stare să facă mai nimic din cele fagăduite pe jumătate de an, darămite pe un an.
Praf şi pulbere! Aşa pot fi descrise trotuarele din centrul istoric al Timişoarei. Şi să nu mai vorbim de străzi. Chiar în primele săptămâni după ce a ocupat fotoliul de primar, Nicolae Robu a trimis muncitori să astupe gropile de pe trotuare. Însă doar pe strada Vasile Alecsandri, acolo unde îşi are sediul Partidul National Liberal filiala Timiş. La doi pasi de strada Vasile Alecsandri, în sensul de la Mărăşti, dar şi pe străzile din jur, trotuarele sunt găurite din loc în loc, demne parcă de un scurtmetraj ce înfaţişează căderi de meteoriţi. De cealaltă parte, la un pas de clădirea Primăriei Timişoara, chiar peste stradă, trotuarul e pur şi simplu raşchetat de stratul de uzură. Iar în unele gropi a crescut deja iarba. Să nu mai vorbim aşadar de alte zone din oraş unde timişorenii se iau cu mâinele de cap când se urcă la volan.
Într-un an de zile primarul Nicolae Robu a reuşit să ceară angajaţilor Direcţiei de Mediu să pună la treabă firmele contractate de primărie pe domeniul spaţiilor verzi şi, în unele zone din oraş, repede au dispărut câteva fâşii. Asta, evident, n-a ajutat cu nimic la dispariţia prafului şi a noroiului din Timişoara. În proporţie covârşitoare, fâşiile verzi pline de noroi sunt la locul lor.
Din cei peste 8.000 de câini fără stăpân din Timişoara, atât cât estimau specialiştii din primărie că sunt pe străzi, căteva sute au fost sterilizaţi. Iar despre punerea lor în adăposturi nici nu poate fi vorba. Singurul adapost este cel ridicat de Danyflor la marginea Timisoarei, înspre Şag, care are locuri limitate. Maidanezii nu s-au speriat deloc de promisiunea făcuta de primarul Robu şi încă umblă în haite prin oraş . Iar adeseori preferă promenada prin centru spre nemulţumirea timişorenilor care se tem ca nu cumva animalele înfometate să le atace copiii.
Anul care s-a scurs a adus pentru timisoreni nu doar minciuni gogonate şi promisiuni neonorate, ci şi proiecte megalomanice, care, evident, nu se vor realiza niciodata. Zilnic Nicolae Robu îi aşteaptă pe jurnalişti la briefing-uri de presă unde le povesteşte tot ce visează el noaptea, prezentându-şi “ideile” drept “proiecte pentru Timisoara”. În realitate sunt doar “fantezii“, nicidecum “proiecte concrete pentru oraş“, având în vedere că niciodată primarul nu are habar de cifre, proceduri, sume, studii reale ori de unde va avea finanţarea necesară ca să le pună în practică. Răspunsurile la aceste întrebări sunt “încă nu ştiu, o să vedem“.
Recent, primarul Nicolae Robu a afirmat cu seninătate că doreşte să elimine linia de cale ferată de la suprafaţă care taie orasul în două şi să introducă metrou. Primarul era de-a dreptul fericit că i-a venit o asemenea idee vizionară, trecând peste faptul că Timişoara este situată pe o mlaştină şi că CFR-ul este în faliment. Ne-ar trebui totuşi nişte tramvaie decente şi funcţionale… şi poate măcar o parcare mare în centrul oraşului.
Şi la capitolul cultură a avut de zis ceva primarul nostru. Mai întâi a tăiat finanţarea pentru Festivalul de Jazz de la Garana, apoi a anunţat că Timişoara va avea un Festival de Jazz al ei. Zis şi facut, s-au alocat bani din bugetul local, aproximativ 100.000 euro şi s-au găsit şi ceva sponsori. Luna ianuarie se pare că a fost una inspiraţională pentru Nicolae Robu, atunci când a anunţat că vrea în Timişoara un Institut Multicultural : « Sa avem si noi ICR-ul nostru »…
Cireaşa de pe tort o reprezintă ultima achiziţie a primarului Nicolae Robu pentru Timişoara: Palmierii plantaţi în centrul oraşului care au stârnit un val de reacţii în sânul comunităţii, de la furie până la batjocură. Tinerii timisoreni şi-au exprimat protestul strângându-se sub palmierii ajunsi celebri şi au lansat sloganul « Azi in Palmişoara, mâine-n toată ţara ». Prin această acţiune a lor au încercat să-i transmită primarului Nicolae Robu că nu sunt de acord cu viziunea lui despre înfrumuseţarea bulevardului din centrul oraşului.
Am enumerat doar o parte dintr-un bilanţ trist, nicidecum victorios al unui an de administraţie Robu. Consider că prin ceea ce a făcut în acest prim an de la preluarea mandatului, primarul Nicolae Robu şi-a minţit continuu alegătorii şi a distrus spiritul Timisoarei.
Cornel Mircea Sămărtinean
Deputat PDL de Timiş
„marinete a montat camerele sa vada cine ii mai da la buci la amanta, ca stia ca mai e unu de la security de aia le-a pus camere si microfoane…………da-l afara ca nu are nici o treaba”-intrebare:cine mai dadea la buci?
„dispariţii de documente originale şi xerocopierea neautorizată a documentelor cu caracter de “secret de serviciu” – aşa cum sunt denumite ele în baza legii, directorul de securitate,Calin Marinete, analizând toate aceste aspecte, a înaintat un Memoriu de fundamentare către directorul general, funcţie pe care o ocupasem în perioada aceea. Decizia aceasta a fost luată ţinând cont de art. 67 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare a Legii 333/2003, unde se specifică foarte clar “necesitatea montării unui sistem de alarmare şi supraveghere atât în exteriorul, cât şi în interiorul clădirilor administrative”. Pentru toate “incidentele” mai sus menţionate au fost înştiinţate, conform legii, şi organele abilitate ale statului”.-Cornel Samartinean
Conducerea aeroportului “Traian Vuia” a păstrat cât de mult a putut discreţia asupra acestui incident. Directorul Cornel Sămărtinean, cel care a şi semnat contractul, susţine că şi-a dat seama de faptul că există scurgeri de informaţii şi documente confidenţiale din instituţie încă dinainte de apariţia contractului clasificat în dosarul de la Tribunalul Timiş. “Am făcut o comisie care analizează aceste lucruri.Până acum nu avem o concluzie. Am făcut o plângere penală împotriva Carpatair pentru spionaj economic, în baza Legii secretului de stat. Indiferent de cum a intrat Carpatair în posesia respectivului document trebuia să-l returneze de îndată. Am sesizat de această situaţie inclusiv Serviciul Român de Informaţii”, a declarat, pentru PRESSALERT.ro, Cornel Sămărtinean. Până acum nu există un punct de vedere de la Carpatair pe acest subiect, dar îl vom publica imediat ce-l vom primi.
La plângerea făcută la Tribunalul Timiş de compania aeriana aceasta a anexat şi o copie a contractului încheiat în aeroport şi compania Wizz Air din 28 februarie 2011, care are o valabilitate de trei ani. Documentul depus ca probă este, însă, conform ştampilei de pe prima pagină un document clasificat – are aplicat o ştampilă cu inscripţia “documente clasificate- secret de serviciu – 03.03.11 nr S/6″. De asemenea, pe toate paginile contractului şi anexelor este scris de mână “secret de serviciu”. Copia dovedeşte faptul că un angajat al aeroportului “Traian Vuia” este cel care a “sifonat” documentul către cei de la Carpatair. Compania aeriană l-a folosit în războiul pe viaţă şi pe moarte pentru tarifele de operare pe aeroportul “Traian Vuia” şi a grilelor de discounturi, pe care le consideră favorabile doar pentru compania low cost.
În memoriul de fundamentare al achiziţiei semnat de Călin Marinete, director de securitate şi protecţie civilă, şi avizat de directorul comercial şi cel economic, se susţine că activitatea specifică “presupune accesul personalul angajat, cât şi a diverşilor colaboratori, pe diverse domenii de activitate, în clădirile SN AIT-TV SA, unde funcţionează aparatură de comunicaţie, inclusiv cu exteriorul şi sunt stabilite locuri în care se manipulează documente clasificate” şi “se impune întreprinderea unor măsuri suplimentare privind controlul circulaţiei persoanelor neautorizate şi de alarmare a pătrunderilor ilegale.
Calin Marinete-un “specialist” in domeniul securitatii aeroportuare care a facut facultatea la apelul de seara, intr-o perioada cand unii la acea varsta au copii de liceu care se pregatesc sa intre la facultate!
UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMISOARA PAGINA 2
SECTIUNEA LQ: MASTER MEC-DOM.INGINERIA TRANSPORTURILOR
OPTIUNEA : Tehn. av. in transp. rutier/Sist. fer.av
—————————————————————————————————————–
| NUMAR | NUMAR | NUMELE SI PRENUMELE |OPTIUNI| MEDIA | | MEDIA |
| CURENT | LEGITIMATIE | | | MULTIAN. INTERV. | BONUS | FINALA |
—————————————————————————————————————–
| | | | | | | |
| 26 | 515 | TATAY PATRIC SEBASTIAN KAROLY | LA | 7.040 8.250 | 3.0 | 7.387 |
| | | | | | | |
| 27 | C550 | MARINETE CALIN LUCIAN IONEL | LA | 6.650 10.000 | 3.0 | 7.320 |
| | | | | | | |
| 28 | 512 | POPESCU COSMIN NICOLAE FLOREA | LA | 7.520 9.250 | 0.0 | 7.311 |
| | | | | | | |
| 29 | 536 | STOIAN GHEORGHE DAN IOSIF | LA | 6.550 10.000 | 3.0 | 7.240 |
| | | | | | | |
| 30 | 522 | ANDREI RADU PETRE DUMITRU | LA | 6.620 9.250 | 3.0 | 7.191 |
| | | | | | | |
| 31 | 514 | RUS SEBASTIAN GEORGE GHEORGHE | LA | 6.610 9.250 | 3.0 | 7.183 |
| | | | | | | |
| 32 | 503 | BREJE RADU NICOLAE TRAIAN | LA | 6.590 9.130 | 3.0 | 7.150 |
| | | | | | | |
| 33 | 526 | DUMITRU DAN ANDREI CORNEL | LA TA | 6.660 9.130 | 2.5 | 7.106 |
| | | | | | | |
| 34 | 528 | SUHARU ADRIAN NICOLAE BOGDAN MIHAI | LA | 6.390 9.580 | 3.0 | 7.053 |
| | | | | | | |
| 35 | 543 | LUNGU CALIN GEORGE GHEORGHE | LA | 7.650 5.000 | 1.0 | 7.020 |
| | | | | | | |
| 36 | A550 | PASARE PAUL RAZVAN PAUL | LA | 6.440 9.000 | 3.0 | 7.012 |
| | | | | | | |
| 37 | 519 | PETRUTA ALEXANDRU EMIL | LA | 6.450 9.500 | 2.5 | 6.990 |
| | | | | | | |
| 38 | 533 | BIRNICU ADI DANIEL IULIAN | LA | 6.760 7.500 | 2.5 | 6.958 |
| | | | | | | |
| 39 | 517 | BABET FLORIN DELIU IOAN | LA | 6.300 9.750 | 2.5 | 6.905 |
| | | | | | | |
| 40 | 505 | POPA LAURENTIU MIHAI CONSTANTIN | LA | 6.780 6.000 | 3.0 | 6.864 |
| | | | | | | |
—————————————————————