„Școala de rock” Bujor Hariga, despre Cântarea României şi muzica de azi

„Școala de rock” Bujor Hariga, despre Cântarea României şi muzica de azi

1
DISTRIBUIȚI

bujorhariga2

Timişoreanul Bujor Hariga este astăzi unanim apreciat drept unul dintre cei mai mari chitarişti ai României. Hari, aşa cum îi spun prietenii, a fost profesorul de chitară al multor muzicieni recunoscuţi şi, împreună cu noile generaţii, „produce“ în continuare piese deosebite, fiind o adevărată „şcoală de rock“. La sfârşitul anului 2007, a fost recompensat cu o Diplomă de Excelenţă din partea Primăriei Timişoara pentru întreaga sa activitate, iar anul trecut a pus bazele unei trupe noi, care poartă numele de Ora H.

„M-am apucat de cântat la chitară în clasa a 9-a, pe o chitară pe care mi-am zgâriat notele, după o metodă germană. Efectiv, am scrijelit notele şi am învăţat muzică după partiturile de pian ale surorii mele. Ea făcea şcoala de muzică. Pe mine nu m-au dat la şcoala de muzică, au zis că nu poţi întreţine o familie din meseria asta, şi pe bună dreptate“, îşi aminteşte muzicianul care a format o sumedenie de talente. Un autodidact, Hari a reuşit să „prindă“ secretele muzicii prin metode cât se poate de ingenioase şi a avut ocazia să cânte pe instrumente mai mult sau mai puţin convenţionale. „Prima trupă în care am cântat a fost formaţia liceului numărul zece (actualul Colegiu Bănăţean) unde un inginer de la IRET bobinase doze după nişte poze. Am fost în prima clasă specială de fizică din oraş, eram practic nişte cobai. Ca să învăţ, luam un magnetofon de la club, de seara până dimineaţa. Scoteam piese de pe el, ascultam melodiile şi le scriam acordurile. Maică-mea mă verifica“, îşi aminteşte muzicianul.

După ce a intrat în Formaţia Universităţii, care purta numele de Styx, Hari a făcut parte şi din formaţia Politehnicii, alături de care susţinea concerte în fiecare sâmbătă în locaţia care astăzi adăposteşte Park Place-ul, iar mai târziu, alături de trupa Cascada, a luat premiul întâi la Cântarea României. „Noi reprezentam Întreprinderea de Strunguri din Arad, ei ne plăteau trenul şi deplasările la diversele faze preliminare ale competiţiei. Îmi amintesc că la faza naţională Cântarea României, unde am luat premiul la amatori, a fost ceva interesant. După ce dădeau premiile pentru profesionişti, când ajungeau la amatori, tehnicienii strângeau deja cablurile de pe scenă… Am primit atunci, o tinichea, o diplomă, cred că le mai am acasă şi acuma“, spune Bujor Hariga.

După o perioadă în care a cântat la barul de la Continental pentru a-şi face „bani de scule“, Bujor a intrat în Pro Musica, alături de care a trăit clipe extrem de frumoase.


„Ţin minte că la primul concert cu Pro Musica m-au îmbrăcat într-o salopetă de tanchist. Unul din cele mai frumoase momente ale carierei mele a fost la Sala Olimpia când la un concert Pro Musica s-a forţat uşa de la intrare, atâta lume era. Un alt moment a fost când eram la Galaţi pe stadion, în cadrul Cenaclului Flacăra, unde erau 40.000 de oameni. Să ai 40.000 de oameni care îţi trimit energie din public, e o chestie. Nu înţelegi cum e asta, până nu o trăieşti. Funcţioneaza ca o dependenţă, asta. Te obişnuiesti, ai nevoie, şi tu dai energie prin muzică, dar şi primesti“.

Bujor Hariga consideră că cei care studiază chitara din pasiune nu cântă genurile gustate de publicul larg. „Se făceau bani şi atunci, dar nu te puteai baza pe ceva fix. Eu eram singurul din Pro Musica care aveam salariu. Nici azi nu poţi trăi foarte bine din muzică, simt asta, am pulsul pieţei, de la elevi. Poate te descurci la Bucureşti, cu o solistă bine dotată proporţional. De regulă, cei care studiază la chitară mai mult cântă genuri mai puţin gustate de marele public“, explică muzicianul.

Printre proiectele sale actuale se numără şi Ora H, o formaţie care s-a născut anul trecut. „Cântam la Vaporul şi n-am vrut să cânt ceea ce se aude peste tot. Adi Văduva a zis la un moment dat hai să facem o trupă, el a insistat. Abordăm piese mai puţin comerciale, şi câte un country mai balansat, şi piese instrumentale, cam o treime. Avem compoziţii proprii, dar ne adunăm greu, avem câte o repetiţie pe săptămâna. La compoziţiile proprii e mai greu, trebuie să pui la punct fiecare detaliu. Vrem să scoatem nişte piese şi dacă va exista interes vom scoate şi un disc“, spune Bujor Hariga.

Activitatea muzicală a lui Bujor Hariga include şi proiectul HG, alături de Walter Gerner, fostul său coleg din trupa Cascada, care este stabilit în Germania. „Hg vine de la Hariga şi Gerner , numele noastre de familie, a căror iniţiale astfel alăturate sugerează mercurul şi că muzica noastră va pătrunde foarte uşor în sufletele ascultătorilor“, spune el. Muzicianul colaborează şi în proiectul Prototyp, formaţia lui Adrian Iowa (creat în 1981 de timişoreanul Adrian Iowa – care s-a stabilit de mai mulţi ani în Germania) şi a cântat ca invitat special şi alături de cei de la Rockabil. Bineînţeles, Hari aşteaptă cu nerăbdare şi concertele alături de Pro Musica.

În ceea ce priveşte muzicienii care s-au format la Şcoala de Rock Hariga, numărul acestora este cât se poate de impresionant, dar cu modestia-i caracteristică, Hari declară: „Am avut mulţi elevi. Mircea Bunea a fost primul elev, Adi Bărar a fost şi el într-o vreme, n-au fost lecţii propriu – zise, ci i-am arătat una alta. Au fost şi Horea Crişovan şi mulţi alţii“.

 

 

 

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.