Cum e batjocorită istoria: povestea bisericii cu arhitectură inspirată de bazilica Sf....

Cum e batjocorită istoria: povestea bisericii cu arhitectură inspirată de bazilica Sf. Petru din Vatican, lăsată pradă ignoranței

0
DISTRIBUIȚI

DSC_7408

Una din cele mai frumoase biserici din Banat, cu o arhitectură inspirată de bazilica Sf. Petru de la Vatican şi de cea din Esztergom, este astăzi părăsită şi a ajuns aproape o ruină, iar din strălucirea de altădată a acestor locuri a rămas doar amintirea. Ultimul proprietar al comunei Bobda a fost baronul Csávossy Gyula, care a construit aici un castel grandios, cu 42 de camere, elegant mobilate şi decorate, cu numeroase acareturi, a amenajat parcuri, iar în anul 1860, peste drum de castel, a ridicat un mausoleu, în criptele căruia au fost depuşi membrii familiei.

Baronul s-a stins din viaţă în 1911, la opt luni după moartea soţiei sale, iar trupul său a fost depus într-un sicriu de sticlă, în timp ce pentru ceilalţi membri ai familiei au fost confecţionate sicrie din metal. Lespezile de mormânt ale soţilor Csávossy au fost confecţionate din marmură neagră. După cel de-al doilea război mondial, când mormântul a fost profanat, trupul baronului era perfect conservat. Vitraliile mausoleului au fost comandate la München, într-un atelier care lucra pentru Curtea imperială, iar cele două clopote au fost realizate la Viena. Cum dimensiunile mausoleului erau foarte mari, acesta a fost transformat ulterior în lăcaş de cult romano-catolic. În comună mai exista şi o altă biserică romano-catolică, iar la „biserica baronului” credincioşii se adunau doar la sărbători mari, în zilele de Crăciun, Paşti şi Rusalii.

DSC_7558

Sacrilegiu modern

Deşi pe frontispiciul bisericii mai dăinuie şi acum inscripţia „Divinum auxilium maneat semper nobiscum” (Fie ca ajutorul divin să rămână întotdeauna cu noi), atât familia Csávossy, cât şi ctitoriile acesteia au avut o soartă nefericită. După ce urmaşii baronului, ajunşi în impas financiar, au fost siliţi să-şi vândă proprietăţile, castelul a fost cumpărat de un localnic, dar în cele din urmă s-a văzut silit să-l demoleze şi să-l vândă, cărămidă cu cărămidă, pentru a-şi putea achita datoriile la bancă.


După cel de-al doilea război mondial, biserica-mausoleu a fost profanată chiar de primul primar comunist al comunei, aflat în căutare de bijuterii şi bani, motiv pentru care s-a ales cu doi ani de puşcărie, iar la începutul anilor 2000 mausoleul a devenit, pentru câteva săptămâni, discotecă. Craniile au ajuns mingi de fotbal, iar cu celelalte oseminte vandalii de la începutul mileniului trei au jucat hochei pe iarbă. Ultimii credincioşi romano-catolici au adunat oasele pe care le-au mai găsit într-un sac şi le-au îngropat în cimitirul catolic din sat.

Covorul vişiniu din biserică a fost furat, vitraliile şi clopotele au dispărut, un turn s-a prăbuşit, iar celelalte două stau să cadă. Veşmintele liturgice şi steagurile bisericeşti au dispărut, cărţile de rugăciuni şi partiturile religioase s-au degradat, potirul de aur din altar a fost furat. Tencuiala e căzută în cele mai multe locuri, geamurile sunt sparte, prin acoperiş plouă, iar lăcaşul a ajuns adăpost pentru porumbei, care au făcut o mizerie de nedescris. Cu ani în urmă, s-a spus că mausoleul nu aparţine de Episcopia Romano-Catolică, deoarece baronul l-ar fi donat comunităţii locale, care îşi luase angajamentul de a-l întreţine.

Onorată printr-o expoziție inedită

Muzeul Banatului găzduieşte în aceste zile, până în prima decadă a lunii august,  o expoziţie realizată de muzeograful Raoul Şeptilici şi prof. Onuţ Danciu, în care sunt prezentate mai multe fotografii ale bisericii din Bobda, realizate de Alin Zelenco, Gabriel Tihoi şi Sebastian Puraci. „Expoziţia se doreşte a fi un semnal de alarmă, pentru a reuşi să salvăm un monument valoros al Banatului. Arhitecţii cu care am vorbit estimează că lucrările de restaurare ale bisericii, cu tot cu anexe, s-ar putea finaliza cu aproximativ 350.000 de euro. Cu câteva zile în urmă fotografiile au fost expuse, pentru câteva ore, în mausoleu, dar din păcate, comunitatea locală a fost prea puţin interesată de demersul nostru” a declarat, pentru PRESSALERT.ro, Raoul Şeptilici. El a adăugat că, potrivit spuselor primarului din Cenei, clădirea e intabulată ca proprietate a Episcopiei Romano-Catolice, care ar trebui să se ocupe de restaurarea edificiului.

 DSC_7470

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.