Poiana Lupului a găzduit, în patru zile de Gărâna Jazz Festival, adică weekendul trecut, 28.000 de oameni. Plătitori de bilete. Oameni care au savurat muzica bună și aerul curat. Cu 17 ediții în spate, Gărâna Jazz Festival este o afacere de familie care are în proporție covârșitoare suflet în ea. ”Nu mi-am cumpărat mașină scumpă din festival”, spune, amuzat, Marius Giura, inițiatorul și organizatorul evenimentului.
Am încercat să radiografiem publicul care urcă în Poiana Lupului. Nu de alta, dar să participi la festival costă ceva bani, chiar dacă nu la fel de mult cât ar costa în străinătate. Vorbim de 70 de lei pe seară biletul – sau un abonament de peste 200 de lei – plus costuri de cazare ( 30 – 50 de lei/noapte minim) plus masa. Evident că atunci când vine vorba de artiști multiplu premiați cu Grammy acestea devin detalii nesemnificative – cum ar spune oricare dintre spectatorii a căror mare grijă, la finalul festivalului, a fost să întrebe când are loc ediția urătoare. Aceasta va fi anunțată în septembrie. ”De cinci ani e o familie din Australia care vine în fiecare vară la festival. De trei ani sunt alte 30 de familii din Anglia care își fac concediile aici ca să prindă festivalul. E extrem de măgulitor să știi că oamenii își fac concediile în funcție de perioada festivalului organizat de tine”, mărturisește Giura. Aproape 60% din publicul plătitor de bilete a fost din Timișoara, aproximativ 10% din străinătate și restul, din toată țara, dar mai ales din București.
Explicația? ”Oamenii vin și revin pentru că primesc altceva – artă și natură și suflet”, mai spune Giura. Și artiștii vor să revină pentru că le place la nebunie ce găsesc aici. ”Toți vor să revină. Ar trebui să-i vedeți după ce termină să cânte. Dacă nu au o altă obligație ca să plece imediat spre alt concert, stau printre oameni, discută cu ei, se plimbă și savurează locul și atmosfera. Lloyd (Charles Lloyd – unul dintre capii de afiș ai ediției din acest a festivalului – n.r.) s-a plimbat, a dat autografe, inclusiv pe tablourile realizate de o artistă acolo, a fost foarte deschis la oricine l-a abordat. Frisell (Bill Frisell, artist invitat – n.r.), la fel. După ce a cântat, a stat el însuși în public să-l asculte pe Lloyd și ce a urmat, a dat autografe și s-a plimbat timp de două ore prin curtea festivalului. Bucuria noastră e că Gărâna Jazz festival e comparabil cu marile festivaluri open-air ale Europei cu care până la urmă își împarte numele de Grammy ( Montreux, Umbria, Praga, Istambul).
De cinci ani evenimentul nostru face parte din asociația profesională Europe Jazz Network”.
Profilul spectatorului de la Gărâna Jazz Festival
Publicul festivalului de jazz are un profil diferit de cel care ar merge la un alt eveniment de rock sau pop. E un public care s-a educat și s-a fidelizat de-a lungul anilor, un public dispus să înfunte cu umbrela sau cu pelerine ploaia care nu lipsește de la nicio ediție. ”Oamenii vin pentru atmosferă. Profilul spectatorului de la Gărâna Jazz Festival indică un ins intelectual sau din familie de intelectuali cu vârsta cuprinsă între 17 și 75 de ani. Publicul e format din oameni ”citiți” care știu să aprecieze frumosul, educați și în general fani consacrați ai acestui gen musical”, ne-a mai spus omul care a pus pe picioare singurul festival open-air de jazz din România. Organizarea Festivalului a costat 300.000 de euro, iar banii au venit din sposnsorizări și finanțări de la autoritățile locale din Caraș-Severin, dar și de la Consiliul Județean Timiș la care, spre deosebire de Primăria Timișoara, organizatorul a găsit înțelegerea că atâta vreme cât majoritari la eveniment sunt timișorenii, merită susținere de ”acasă” chiar dacă se întâmplă în județul vecin.
Foto: Lucian Nagy
Un articol foarte fain !
„IstaMbul”?? Serios?