Metoda cianurării nu este singura posibilă la Roșia Montană. Ce spune un...

Metoda cianurării nu este singura posibilă la Roșia Montană. Ce spune un expert despre adevărurile ascunse ale proiectului

0
DISTRIBUIȚI

Apele-acide-din-Rosia-Montana

Urmările exploatării de la Roșia Montană vor fi catastrofale pentru mediu și pentru oamenii care locuiesc aici, dacă se va merge pe varianta propusă de Roșia Montană Gold Corporation. Asta, dar și alte aspecte legate de acest proiect controversat, a declarat Ștefan Marincea, directorul general al Institutului Geologic al României, într-un interviu acordat selectnews.ro. La fel ca alți specialiști, acesta a arătat, în primul rând, riscurile exploatării prin cianurare. “Principalul risc al proiectatei exploatări a Au (aur) și Ag (argint) de la Rosia Montană este cel de mediu, legat în principal de uriașul bazin de decantare a șlamului cianurat prevăzut în proiect. Proiectul prezentat de Roșia Montană Gold Corporation (menționată în cele ce urmează ca RMGC) nu își propune să cianureze un concentrat de minereu, ca în majoritatea proiectelor de acest tip care se derulează în lume sau ca în proiectele similare din Europa (Finlanda, Suedia), ci întreaga masă minieră. Consecința acestui procedeu va fi producerea unei cantități uriașe de șlam cianurat: între 214.905.000 și 256 926 000 tone. Un iaz (bazin) de decantare cu o suprafață de 363 de hectare, dintre care 45 de hectare sub apă, va prelua toată această cantitate de șlam, care va fi reținută de un baraj cu înălțime de 188 metri și lungime de circa 600 de metri, construit pe cursul Văii Corna.


Valea Corna este o vale activă, alimentată de izvoare chiar pe amplasamentul viitorului iaz de decantare, afectată de fisuri din sistemul faliei Cornei”, a spus Marincea. Acesta a enumerat apoi riscurile de mediu. “Riscul alunecărilor de teren (o „desprindere” poate fi clar observată pe versantul estic al văii); prezența unui număr mai mare de falii decât cel figurat în studiul RMGC; permeabilitatea mare a versantului stâng al văii, care conține gresii, și nu «formațiuni argiloase» după cum susține proiectul. Riscul de contaminare a pânzei freatice este mai mult decât evident”.

Șeful institutului a mai arătat că din modul în care se va face extracția “lipsesc total atât preconcentrarea minereului printr-un procedeu oarecare (flotare, concentrare gravitațională) cât și oxidarea minereului de sulfuri (refractar) care ocupă o pondere de circa 5 % din masa minieră, procedee aplicate în alte exploatări de amploare din Europa (ex. Kittila, Finlanda). Deci fluxul tehnologic este simplu: extracție în carieră, măcinare, cianurare”.

Cu siguranță, cel mai “fierbinte” punct din acest interviu se referă la alternativă la exploatarea propusă de RMGC la Roșia Montană. Întrebat dacă existp vreo altă variantă tehnologică, Marincea a spus că “Evident, și dacă ne referim la cele utilizate în acest moment în Uniunea Europeană, trebuie să completăm fluxul tehnologic cu faze de concentrare și de oxidare a minereului, după cum am menționat anterior. Masa de minereu de procesat prin cianurare în circuit închis sau utilizând o metodă alternativă precum cea cu  tiosulfat de sodiu, s-ar reduce cu  90 % și s-ar crea alte câteva sute de locuri de muncă în uzinele (facilitățile) de flotație și de oxidare (pentru că am menționat proiectul de la Kittila, din Finlanda, putem spune că acolo oxidarea se face în tancuri închise, prin barbotare cu oxigen, sub presiune). Dacă concentrarea s-ar face prin flotare, ca în vechea exploatare din perimetru, s-ar folosi reactivi biodegradabili în șase luni, spre deosebire de cianuri, care sunt fotodegradabile, în condițiile de climat ale zonei, în circa 120 de ani”, a mai spus Marincea.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.