CAMPANIE PRESSALERT.ro OTRAVA DIN MÂNCARE Cum umblă brutarii cu pâinea vopsită

CAMPANIE PRESSALERT.ro OTRAVA DIN MÂNCARE Cum umblă brutarii cu pâinea vopsită

4
DISTRIBUIȚI

paine felie

Brutarii umblă cu pâinea vopsită. Nimeni nu își dă seama până când nu face un mic studiu de etichete. Doar o treime din pâinea negră de pe piață e adevărată. Restul e păcăleală. E o informație făcută publică de Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit. „În mod normal nu ar avea voie să se numească pâine „neagră” dacă nu este făcută integral din făină neagră”, spune Aurel Popescu, preşedintele Patronatului din Industria de Morărit şi Panificaţie. Ca să nu iei țeapă, trebuie să citești etichetele. ”Nu trebuie confundată pâinea obținută din făina neagră cu pâinea ”neagră” obținută prin colorarea pâinii, din considerente economice, cu coloranți de tipul caramelului sau extractului de malț. Malțul este un produs obținut din boabe de cereale (mai ales de orz) încolțite, uscate și măcinate, care conferă pâinii o culoare închisă, naturală și are un efect deosebit de intârziere a învechirii”, explică profesor universitar Ersilia Alexa, de  la Facultatea Tehnologia Produselor Agroalimentare din cadrul USAMVB.

Colorată e mai ieftină

Ca și în cazul altor lucruri falsificate, pâinea neagră falsă e mai ieftină. Dacă un kilogram de făină negră costă peste 2 lei, unul de făină albă e aproape la jumătate de preț. Extractul de malț colorant costă cam 8 lei kilogramul, dar se folosește foarte puțin (conform rețetei furnizate de un brutar, între 2 și 5 kg de esență de malț ajung să transforme în pâine neagră 100 kg de făină albă).

Făina neagră este făina cu 72% cenuşă de panificaţie în compoziţie, explică morarul Vasile Bunescu. Conţine şi tărâţe şi fibre, plus nutrienţi, comparativ cu făina albă colorată cu malț care nu are substanțe nutritive importante, dar conține zaharuri care pot ridica probleme diabeticilor. Dar care producător se mai uită la substanțele nutritive când grija e exclusiv îndreptată spre câștig? E mai rentabil să vinzi ”pâine neagră” – mai ales că lumea o caută, știind  că e mai sănătoasă, o falsifici pentru că ”fraierii” nu înţeleg că miezul brun e vopsit cu malț. Și apoi, dacă acest lucru e trecut pe etichetă (pe care niciun cumpărător nu o citește), legal ești acoperit pentru că oficial nu ascunzi ce vinzi. Așa se face că dacă citim etichete, la cele mai multe pâini ”negre” vom vedea în compoziție făină albă și (făină de) malț.

Punctul de vedere al doctorului Gheorghe Mencinicopschi, directorul Instotutului de Cercetări Alimentare, este că malţul ar trebui interzis deoarece consumat în execes favorizează apariţia diabetului, iar în România consumul de pâine este unul din cele mai rdicate din Europa. Din punct de vedere chimic în timpul fabricației malțul se transformă tot în caramel, care e demonstrat nesănătos și care, ca atare, a fost interzis din panificație acum câțiva ani.

 Am uitat gustul pâinii fără amelioratori

Noul tabiet culinar românesc e orientat spre o pâine pufoasă cu coajă subțire. Lumea a uitat că o pâine neagră nu poate fi pufoasă, deoarece în mod natural compoziția sa chimică nu permite afânarea excesivă. E similaar cu pâținea din secară. Nimeni nu își pune problema că o pâine prea ușoară și aerată e de fapt plină de chimicale.


”Amelioratorii folosiți în panificație sunt substanțe sau ingrediente care se folosesc în scopul îmbunătățirii calității produsului finit sau a comportării aluatului în timpul procesului tehnologic. Folosirea amelioratorilor conduce la obţinerea unor produse de calitate în ceea ce priveşte structura miezului, culoarea cojii, aspectul, volumul, prospeţimea şi aroma. Substanţele de ameliorare folosite în panificație se pot clasifica în: substanţe chimice (cu acțiune oxidantă sau reducătoare); produse enzimatice; emulgatori; alţi compuşi de ameliorare.

Agentii de oxidare se folosesc în scopul îmbunătățirii structurii glutenului prin creşterea rezistenţei sale elastice și reducerea extensibilităţii. Rezultatul final pentru brutar va consta în îmbunătăţirea tăriei aluatului, creșterii capacitatii de reţinere a gazelor şi o mai bună dezvoltare la coacere. Printre principalii agenţi de oxidare folosiţi în panificaţie sunt: acidul ascorbic, bromatul sau iodatul de potasiu. Acidul ascorbic (vitamina C) reprezintă cel mai important agent de ameliorare, a cărui utilizare nu suferă restricţii sanitare. Agenţii reducători au efect opus agenților oxidanți. Rolul lor este de a slăbi structura proteică a aluatului, care astfel va fi malaxat mai puţin. Cel mai folosit agent reducător este L-cisteina. Alţi agenţi reducători sunt sulfiţii, care însă pot da reacţii alergice şi glutationul redus sub forma drojdiei dezactivate. Aceste substanţe conduc la creşterea volumului pâinii, obţinerea unui miez mai deschis la culoare, textura mai bunã a pâinii. (…) Emulgatorii sunt substanţe tensioactive sau agenţi de suprafaţă care adaugati in aluat conduc la obtinerea de produse cu volum mărit, coaja mai fragedă, miez mai fin, cu pereţii porilor subţiri şi culoarea mai deschisă. Totodată produsele îşi menţin prospeţimea timp mai îndelungat”, explică prof. univ. Ersilia Alexa.

”Pâine ca la mama acasă” : un produs scump și foarte rar

În Timișoara există o singură brutărie artizanală unde pâinea se naște după metoda tradițională, din făină bio, apă, maia de drojdie și sare. Prețul mediu al unei pâini este de 8 – 9 lei. Procesul de fabricație durează timp îndelungat. ”O pâine se face în două zile. Maiaua, în funcție de rețetă se pregătește cu 12 sau 24 de ore înainte, apoi pâinea se lasă peste noapte la dospit”, spune Codruța Popa, proprietarul afacerii.

În restul brutăriilor, procesul de fabricare al pâinii durează maxim o oră și jumătate. Mai mult de jumătate din pâinea pe care o consumă românii conţine E-uri – substanţe chimice considerate otrăvitoare de către medici şi nutriţionişti, dar care încă nu au fost interzise. Studiul a fost prezentat acum doi ani de Protecţia Consumatorului. Un inventar al pâinilor de pe piaţă a arătat că în interiorul acestora  se regăsesc de regulă 14 E-uri. Unele E-uri au rol de conservare, păstrând pâinea “proaspătă” şi o săptămână de la coacere, altele o fac “mai bună” la gust: E 475 (Esteri poliglicerici ai acizilor grași), E 471 (Mono și digliceride ale acizilor grași), E 330 (Acid citric), E 300 (Acid ascorbic), E 270 (Acid lactic), E 263 (Acetat de calciu), E 262 (Diacetat de sodiu), E 322 (Lecitină din soia), E 1520 (Propilen glicol), E 422 (Glicerină), E 415 (Gumă arabică), E 170 (Carbonat de calciu), E 282 (Propionat de calciu), E 472e (Esteri mono și diacetil tartici ai mono și digliceridelor cu acizi grași).

 

4 COMENTARII

  1. GENOCID curat!!!
    Reducerea populatiei prin otravire,..AER-CHEMTRALIS, MANCAREA-CHIMICALE,APA prin EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST …Candva vor da socoteala pentru aceste FAPTe….

  2. vad oameni foarte revoltati in jurul meu de e-uri in paine etc… insa daca le ceri sa cumpere o paine cu 9 lei nu stiu … eu am incercat sa fac o brutarie traditionala si chiar am reusit sa fac o paine taraneasca maia 12 ore dospire, aluat 2 ore etc faina neameliorata paine neagra cu tarata cernuta nu tarate de 1 cm apropos faina neagra nu este mai scumpa decat aia alba deci informati-va mai bine insa este mai greu de lucrat oricum ideea este ca eu sunt aproape in faliment acum cu painea mea naturala la oameni nu le pasa putini o inteleg multi ma intreaba de ce nu este pufoasa si magazinele ma refuza pentru ca nu corespunde ca volum deci toata tarasenia asta este buna pentru tv sau in alta tara insa aici se vrea ieftin si mare vina nu este a guvernantilor nu va mai faceti iluzii romanii sunt de vina cand nu o sa mai cumpere gunoi nu o sa se mai vanda gunoi asta e viata ma scuzati daca am adus vreun afront cuiva dar asta e realitatea

  3. Unde găsim pâinea buna? Nu se pot da adresele celor 2 brutarii unde se produce aceasta pâine? Brutaria specificata in articol si cea a dlui care are un comentariu.
    Datoria ar trebui sa fie a statului prin organele sale de control si decizie de a ne proteja pe noi cetățenii de a fi Îmbolnăviți si otrăviți ….dar pe cine interesează? Numai sfaturi! De ce nu se spun firmele care procedează asa? De ce nu se spun nume si nu se face Antireclamă pe baza unor analize făcute de laboratoare si persoane competente? Clienții sunt si furati de bani pt ca plătesc un produs mincinos si se atentează la sănătatea lor !!! Cine este tras la răspundere??????????? Clientul pt ca nu are lupa la ei sa citească etichetele cu scrisul aproape invizibil si nu are la el cartea de chimie!

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.