La iniţiativa Asociaţiei Timişoara Capitală Europeană, astăzi a început seminarul „Timişoara 2021 – Să construim o Capitală Culturală Europeană”, care şi-a propus să definească programul capitalei culturale, să puncteze criteriile de selecţie, să identifice părţile implicate în alcătuirea dosarului de candidatură şi să arate importanţa planificării activităţilor pe mai mulţi ani.
La întâlnirea de deschidere, alături de oficialităţile locale, a fost invitat să participe Ektor Tsatsoulis, manager executiv al echipei care a elaborat proiectul candidaturii oraşului cipriot Pafos, care a câştigat titlul de capitală culturală europeană pentru anul 2017 iar în prezent este membru în echipa oraşului scoţian Aberdeen, în care coordonează un amplu program cultural.
Pentru început, prefectul Eugen Dogariu a dat asigurări că autorităţile susţin proiectul dar nu ştiu, în mod concret, tehnic, ce au de făcut „pentru ca eficienţa acestei acţiuni să fie maximă”, aşa încât experienţa altor oraşe e binevenită. Primarul Nicolae Robu i-a îndemnat pe participanţi să fie realişti şi pragmatici, îndemnându-i să reitereze angajamentele luate, şi, luându-şi avânt, nu a pierdut ocazia de a-şi lăuda activitatea de edil, arătându-şi în acelaşi timp nemulţumirea că aceasta nu e suficient sprijinită. „Primăria susţine o agendă bogată în oraş, mai bogată ca oricând, vom aloca fonduri şi pentru elaborarea dosarului de candidatură dar mai e loc şi pentru contribuţii în natură. La începutul verii am lansat un apel către minţile luminate ale oraşului, să vină în colectivul de elaborare a strategiei culturale a oraşului. Am deschis o secţiune pe site-ul primăriei pentru înscrierea acestor persoane. S-au înscris trei. Numai de galerie, de susţinători din tribune, nu e suficient. Pentru dosar trebuie să transformăm oraşul nostru şi cred că acest lucru se întâmplă şi se vede, chiar dacă e supărător pentru unii, fie că fac adversarii lor, fie din frustrări, că nu fac ei înşişi.
Le ignorăm, nu ne irosim în dispute mărunte şi continuăm să transformăm oraşul. E nevoie de o mai bună promovare, deşi progrese importante au fost făcute”.
În contrapondere, Ektor Tsatsoulis a explicat punctual, mai bine de o oră, care sunt obiectivele şi scopul unui asemena proiect, şi care sunt criteriile de selecţie, cu accent pe cele recent stabilite. Un oraş care aspiră la titlul de capitală culturală trebuie să promoveze diversitatea culturilor europene dar şi trăsăturile comune şi totodată să stabilească în ce măsură cultura, printr-un conţinut artistic de calitate, contribuie la dezvoltarea pe termen lung a oraşului. În privinţa criteriilor noi de care se va ţine cont la desemnarea capitalei culturale s-a vorbit despre o strategie de dezvoltare culturală care să aducă oraşului beneficii economice şi sociale pe termen lung, o infrastructură adecvată, o viziune clară şi coerentă pentru programul cultural al anului, implicarea artiştilor locali, capacitatea de a armoniza cultura tradiţională locală cu noul şi de a-i conferi o dimensiune europeană, de a evidenţia trăsături comune cu culturile europene în procesul de integrare europeană şi de a atrage interesul unui public european. Se pune accent, de asemenea, pe implicarea populaţiei şi a societăţii civile în acest proiect, pe atragerea şcolilor şi crearea unor oportunităţi pentru minorităţile marginalizate, pe o bună strategie de comunicare. Nu în ultimul rând, se are în vedere promovarea beneficiilor pentru turism, printr-un program fundamentat pe teme europene, bazat pe dialogul intercultural, care să contribuie la creşterea profilului internaţional al oraşului.
Ideea de a desemna anual o capitală culturală europeană – titlu acordat unui oraş desemnat de Uniunea Europeană pe durata unui an, în urma unui proces de selecţie – i-a aparţinut actriţei Melina Mercouri, fost ministru al Culturii în Grecia. Ea a lansat această idee în 1985, împreună cu omologul ei francez Jack Lang, cu scopul ca o astfel de capitală, în care, timp de un an, se organizează o serie de evenimente culturale cu o puternică dimensiune europeană, să îi apropie pe locuitorii continentului dar şi să scoată în evidenţă bogăţia şi diversitatea culturii europene. Începând cu anul 2007, titlul este acordat unor parteneriate între oraşe din ţările Europei occidentale cu oraşe din ţările central şi est-europene. În anul 2021, titlul de capitală culturală europeană va fi deţinut de un oraş din România şi unul din Grecia. Competiţia pentru anul 2021 va fi lansată la începutul anului 2015 iar după o preselecţie care va avea loc în 2016, la începutul anului următor vor fi anunţate cele două oraşe care vor deţine titlul în 2021.
Mâine, în cea de-a doua zi a seminarului, se vor constitui grupe de lucru care să contribuie cu informaţii la elaborarea conceptului candidaturii şi identităţii oraşului.
