Pe 17 decembrie 1989 timișorenii manifestau deja, convinși că nimic nu îi poate opri din schimbare. Erau hotărâți să schimbe regimul. Mii de oameni au ieșit în stradă, la Timişoara, revoltați faţă de măsurile luate de preşedintele Nicolae Ceauşescu. Muncitori din fabrici, locuitori ai cartierelor şi studenţi au portnit de dimineață spre centrul oraşului. Piaţa Operei a fost ocupată de la primele ore. În balconul Operei s-au auzit primele îndemnuri la acţiune împotriva dictaturii și au apărut primii lideri ai manifestanţilor. Ei au conturat un program de revendicări.
Ordinul ministrului Apărării Naționale a venit la ora 11.00. În timp ce timișorenii scandau „Jos Ceauşescu!”, „Jos comunismul!” şi „Nu vă fie frică! Ceauşescu pică!”, toate intersecţiile şi principalele căi de acces spre centrul oraşului au fost blocate. Peste numai două ore și jumătate, același personaj a ordonat armatei intervenția în forță. O jumătate de oră mai târziu, sediul Comitetului judeţean de partid era ocupat şi devastatat de manifestanţi.
După ora 18.00 forţele de ordine au deschis focul.
Era decretată stare de necesitate. A fost momentul în care au căzut primii oameni. Unii au murit pe stradă, în fața blocurilor unde locuiau. Peste noapte, protestatarii s-au ciocnit cu militarii, în fața Comitetului judeţean PCR. Între timp, la Bucureşti a avut loc şedinţa extraordinară a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR; a fost analizată situaţia de la Timişoara.
La ora 17.00, Nicolae Ceauşescu a convocat o teleconferinţă cu şefii Comitetelor judeţene PCR, la care au participat şi comandanţii de garnizoane militare, și le-a ordonat să doteze forțele imediat muniţie de război. La ordinul președintelui, armata a organizat o demonstrație de forță în centrul Timișoarei, iar puțin după ora 17.00 s-au auzit primele focuri de armă în oraș. La Procuratura Militară Timișoara au fost înregistrați atunci 66 de morți și 196 de răniți.
Foto: Constantin Duma
