ONG-uri: Insulta şi calomnia, reintroduse clandestin în Codul Penal. Preşedintele să nu...

ONG-uri: Insulta şi calomnia, reintroduse clandestin în Codul Penal. Preşedintele să nu promulge legea

0
DISTRIBUIȚI

doru-maries-parlament-revolutie

Insulta şi calomnia au fost „reintroduse clandestin” în Codul Penal prin proiectul de lege aprobat ieri de Camera Deputaţilor, susţin reprezentanţii unor ONG-uri, care cer preşedintelui să nu promulge legea, întrucât noile prevederi reprezintă „un atac la libertatea de exprimare”, informează Mediafax.  APADOR-CH, ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet şi Centrul pentru Jurnalism Independent arată, într-un comunicat de presă remis astăzi, că un proiect de lege vechi din noiembrie 2011 propunea abrogarea unui singur articol din Codul Penal, respectiv articolul 74 indice 1, însă el a fost modificat radical, „în condiţii cel puţin suspecte”, cu o noapte înainte de a fi adoptat de Camera Deputaţilor în şedinţa de ieri, chiar de Ziua Drepturilor Omului, prin introducerea, pe lângă alte prevederi, a infracţiunilor de insultă şi calomnie.

„Această decizie, luată fără consultare publică, aruncă la coş zece ani de eforturi ale societăţii pentru dezincriminarea insultei şi calomniei. Ea elimină România din rândul democraţiilor care nu acceptă ideea că un om poate să fie condamnat penal pentru cuvintele lui”, susţin reprezentanţii celor patru ONG-uri. Aceştia susţin că este absolut necesar ca articolele 205-207, ce reincriminează insulta şi calomnia, să fie scoase din Codul Penal şi cer preşedintelui să nu promulge legea, întrucât aceasta, în forma în care a fost aprobată de Camera Deputaţilor, reprezintă o gravă agresiune la adresa libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare în general.

„Organizaţiile semnatare protestează faţă de practicile antidemocratice adoptate şi exersate de actuala majoritate parlamentară şi cer public Preşedintelui României să nu promulge legea prin care, în mod clandestin, au fost reintroduse în Codul Penal infracţiunile de insultă şi calomnie”, se arată în comunicatul citat. Cele patru ONG-uri precizează că, în anul 2006, Parlamentul a hotărât abrogarea infracţiunilor de insultă şi calomnie.

„În anul 2007, Curtea Constituţională a decis că infracţiunile de insultă şi calomnie nu sunt abrogate, apoi, în anul 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că infracţiunile de insultă şi calomnie sunt abrogate, iar în anul 2013 Curtea Constituţională a decis din nou că infracţiunile de insultă şi calomnie nu sunt abrogate. Dezincriminarea insultei şi calomniei a adus statului român felicitări din partea OSCE şi a condus la creşterea rating-ului de ţară în clasamente internaţionale relevante, cum ar fi cel al Reporteri fără Frontiere”, se mai arată în comunicatul citat.

Reprezentanţii ONG-urilor le reamintesc politicienilor că deciziile Curţii Constituţionale, invocate drept pretext pentru introducerea în Codul Penal a infracţiunilor de insultă şi calomnie, trebuie să respecte Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa CEDO, „care au putere de lege în România”. „Impunerea obligaţiei ca defăimarea să fie sancţionată penal nu este susţinută de niciun articol din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de nicio hotărâre pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, au precizat sursele citate. Semnatarii mai arată că, din cauza grabei cu care s-a procedat la completarea şi modificarea Codului Penal, s-a ajuns la reintroducerea „unui text desuet”, în vădită contradicţie cu jurisprudenţa CEDO, făcând referire la articolul 207 – proba verităţii. Prin acest articol i se impune celui care face o afirmaţie să probeze adevărul absolut al faptelor relatate, dovadă imposibilă în multe situaţii, în special când este vorba de investigaţii jurnalistice în cazuri complexe. „Potrivit jurisprudenţei CEDO (a se vedea cazul Dalban c. România, spre exemplu), cel care face o afirmaţie, chiar eronată/exagerată, nu poate fi sancţionat sub nicio formă dacă probează existenţa unei baze factuale rezonabile pentru afirmaţia sa”, au mai arătat sursele citate.

Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, un proiect de lege pentru abrogarea art.


74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente, printre care şi aduse în completarea articolelor privind insulta şi calomnia. Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen. Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Potrivit articolului 205 – Insulta, „atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, se pedepseşte”. Comisia juridică, printr-un amendament, a completat acest articol în ce priveşte pedeapsa pentru insultă, care poate fi amenda de la 150 de lei la 500 de lei. Potrivit articolului 206 – Calomnia, „afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public, se pedepseşte cu amendă de la 250 de lei la 13.000 de lei. Comisia juridică a propus, printr-un amendament, creşterea limitei minime a amenzii pentru calomnie, de la 250 de lei la 500 de lei. Membrii Comisiei au arătat în raport că au luat în considerare pentru aceste modificări mai multe aspecte derivate din considerentele deciziilor Curţii Constituţionale.

Astfel, prin Decizia nr. 62/2007, Curtea Constituţională, având ca practică şi decizia CC din 2000, a stabilit că abrogarea articolelor 205, 206, respectiv 207 – privind insulta, calomnia şi proba verităţii – este neconstituţională. Astfel, pe cale de consecinţă, efectele abrogării au încetat, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării au continuat să producă efecte, articolele 205, 206 şi 207 fiind în vigoare, potrivit raportului Comisiei. Membrii Comisiei au arătat în raport că Parlamentul nu poate abroga articolele privind insulta şi calomnia, ci se poate pronunţa doar cu privire la cuantumul sancţiunii. „Libertatea de reglementare pe care o are Parlamentul în aceste cazuri se exercită prin reglementarea condiţiilor de tragere la răspundere penală pentru faptele antisociale care aduc atingere valorilor prevăzute şi garantate de Constituţie”, se arată în documentul citat.

Totodată, membrii Comisiei au menţionat că, deşi CC s-a pronunţat în 2007, unele instanţe au considerat că infracţiunile prevăzute la articolele 205 şi 206 au rămas dezincriminate. În aceste condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat în 2010 o hotărâre de unificare a practicii prin care a decis că infracţiunile prevăzute la articolele 205 şi 206 au rămas dezincriminate, fiind abrogate. „Hotărârea este prost motivată şi se bazează pe confuzia dintre «abrogarea abrogării» şi «declararea neconstituţională a abrogării». Diferenţa este enormă: «abrogarea abrogării» nu repune în vigoare textul abrogat conform Legii 24/2000; «declararea neconstituţională a abrogării» face să înceteze efectele abrogării, adică repune în vigoare textul abrogat conform DCCR nr. 62/2007 şi a DCCR nr.20/2000”, se arată în raportul Comisiei juririce a Camerei Deputaţilor.

Pe de altă parte, membrii Comisiei au arătat în raport că Parlamentul a încălcat decizia Curţii Constituţionale din 2007, deoarece în noul Cod Penal nu a mai prevăzut infracţiunile de insultă şi calomnie, acestea fiind astfel dezincriminate. Comisia menţionează că CC şi-a păstrat jurisprudenţa şi a stabilit din nou, în 2013, că abrogarea articolelor din Codul Penal privind insulta şi calomnia este neconstituţională.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, el menţionând că „nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”. Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie” precum DNA sau ANI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.